Confiscarea activelor rusești: UE ia în calcul măsuri fără precedent

Confiscarea rezervelor rusești înghețate este legală, afirmă comisarul european pentru economie

Confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina este în conformitate cu dreptul internațional, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să adopte această măsură, argumentând că „agresorul trebuie să răspundă pentru daunele provocate”.

„Există un principiu bine stabilit în dreptul internațional conform căruia agresorul poartă responsabilitatea pentru daunele cauzate. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate Ucrainei”, a afirmat Dombrovskis. Acesta a cerut analizarea și elaborarea tuturor opțiunilor posibile pentru implementarea acestei măsuri.

Asigurări privind baza juridică

Dombrovskis a menționat că confiscarea trebuie să fie „fundamentată juridic” pentru a rezista unor eventuale contestații în instanță. El a adăugat că înghețarea activelor rusești a reprezentat deja un pas important și a respins temerile legate de riscurile pentru stabilitatea financiară a UE.

Conform Bloomberg, Serviciul European de Acțiune Externă efectuează evaluări noi privind riscurile financiare și economice asociate confiscării activelor rusești. Discuțiile au primit un nou impuls pe fondul temerilor că SUA ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina după inaugurarea președintelui ales Donald Trump.

După invazia Rusiei în Ucraina, țările occidentale au blocat active rusești în valoare de aproximativ 280 de miliarde de euro. Până în prezent, doar veniturile generate de aceste fonduri – estimate la 3-5 miliarde de euro anual – au fost utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările G7 au convenit anterior asupra unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile provenite din activele rusești. În cadrul acestui acord, SUA și UE ar fi urmat să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari, iar restul de 10 miliarde să fie acoperite de Marea Britanie, Japonia și Canada.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat orice încercare de confiscare a activelor rusești drept „furt” și a avertizat că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei.

Decizia de confiscare a activelor rusești continuă să fie un subiect controversat, dar liderii UE consideră că măsura este esențială pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cinfiscare #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.