Confiscarea activelor rusești: UE ia în calcul măsuri fără precedent

Confiscarea rezervelor rusești înghețate este legală, afirmă comisarul european pentru economie

Confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina este în conformitate cu dreptul internațional, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să adopte această măsură, argumentând că „agresorul trebuie să răspundă pentru daunele provocate”.

„Există un principiu bine stabilit în dreptul internațional conform căruia agresorul poartă responsabilitatea pentru daunele cauzate. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate Ucrainei”, a afirmat Dombrovskis. Acesta a cerut analizarea și elaborarea tuturor opțiunilor posibile pentru implementarea acestei măsuri.

Asigurări privind baza juridică

Dombrovskis a menționat că confiscarea trebuie să fie „fundamentată juridic” pentru a rezista unor eventuale contestații în instanță. El a adăugat că înghețarea activelor rusești a reprezentat deja un pas important și a respins temerile legate de riscurile pentru stabilitatea financiară a UE.

Conform Bloomberg, Serviciul European de Acțiune Externă efectuează evaluări noi privind riscurile financiare și economice asociate confiscării activelor rusești. Discuțiile au primit un nou impuls pe fondul temerilor că SUA ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina după inaugurarea președintelui ales Donald Trump.

După invazia Rusiei în Ucraina, țările occidentale au blocat active rusești în valoare de aproximativ 280 de miliarde de euro. Până în prezent, doar veniturile generate de aceste fonduri – estimate la 3-5 miliarde de euro anual – au fost utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările G7 au convenit anterior asupra unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile provenite din activele rusești. În cadrul acestui acord, SUA și UE ar fi urmat să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari, iar restul de 10 miliarde să fie acoperite de Marea Britanie, Japonia și Canada.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat orice încercare de confiscare a activelor rusești drept „furt” și a avertizat că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei.

Decizia de confiscare a activelor rusești continuă să fie un subiect controversat, dar liderii UE consideră că măsura este esențială pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cinfiscare #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.