Construcția centralelor electrice revine în joc: Licitația repetată atrage din nou atenția marilor investitori

Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) a anunțat lansarea unei proceduri repetate de licitație internațională pentru construcția a două centrale electrice cu termoficare (CET-uri) performante, cu o putere electrică totală de aproximativ 55 MW și termică de cel puțin 43 Gcal/h. Proiectul are ca scop modernizarea infrastructurii energetice și creșterea securității energetice a Republicii Moldova.

Noile instalații, bazate pe tehnologii de cogenerare de ultimă generație, vor funcționa eficient pe tot parcursul anului, contribuind atât la alimentarea sistemului electroenergetic național, cât și la sistemul centralizat de termoficare din Chișinău. Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, a subliniat că aceste centrale vor permite scoaterea din exploatare a vechii CET Sursa-2, ale cărei instalații sunt uzate și ineficiente.

Licitația este parte a celui de-al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (PIESACET-2), finanțat de Banca Mondială, și urmărește extinderea participării internaționale pentru a atrage companii cu tehnologie și experiență avansate. În cadrul licitației anterioare, ofertele primite nu au îndeplinit cerințele necesare, însă eforturi suplimentare au fost făcute pentru a asigura succesul acestei noi etape.

Proiectul reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea sectorului energetic din Moldova, având un impact pozitiv asupra securității energetice și a sistemului de termoficare din capitală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centrala. temolectrica #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.