Construcțiile intră la apă! Numărul autorizațiilor acordate s-a redus cu peste 13%

În ianuarie-martie 2023 s-au eliberat 822 de autorizații de construire pentru construcții, cu 13,3 % mai puțin față de trimestrul patru a la anului 2022 și cu 4,3% mai mult față trimestrul unu al anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-martie 2023 s-au eliberat 565 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 0,4% și 257 de autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 14,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru case și blocuri de locuit cele mai multe autorizații au fost acordate în regiunea Centru (+15 autorizații sau +11,0%), Nord (+5 autorizații sau +10,4%), Sud (+2 autorizații sau +5,9%). Totodată, a scăzut numărul autorizațiilor de construire pentru cladiri rezidențiale eliberate în mun. Chișinău cu 17 autorizații (sau 5,4%) și în UTA Găgăuzia – cu 3 autorizații ( sau 10,7%).

De asemenea, în ianuarie-martie 2023 numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri nerezidențiale a evoluat în felul următor: mun. Chișinău (+12 autorizații sau +37,5%), în regiunea Nord (+12 autorizații sau +22,6%), în UTA Găgăuzia (+10 autorizații sau +29,4%) și regiunea Centru (+2 autorizații sau +3,0%) mai mult față de ianuarie-martie 2022, în regiunea Sud numărul autorizațiilor de construire scad față de aceeași perioadă cu 4 autorizații sau cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #construcții #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.