Construcțiile intră la apă! Numărul autorizațiilor acordate s-a redus cu peste 13%

În ianuarie-martie 2023 s-au eliberat 822 de autorizații de construire pentru construcții, cu 13,3 % mai puțin față de trimestrul patru a la anului 2022 și cu 4,3% mai mult față trimestrul unu al anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-martie 2023 s-au eliberat 565 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 0,4% și 257 de autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 14,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru case și blocuri de locuit cele mai multe autorizații au fost acordate în regiunea Centru (+15 autorizații sau +11,0%), Nord (+5 autorizații sau +10,4%), Sud (+2 autorizații sau +5,9%). Totodată, a scăzut numărul autorizațiilor de construire pentru cladiri rezidențiale eliberate în mun. Chișinău cu 17 autorizații (sau 5,4%) și în UTA Găgăuzia – cu 3 autorizații ( sau 10,7%).

De asemenea, în ianuarie-martie 2023 numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri nerezidențiale a evoluat în felul următor: mun. Chișinău (+12 autorizații sau +37,5%), în regiunea Nord (+12 autorizații sau +22,6%), în UTA Găgăuzia (+10 autorizații sau +29,4%) și regiunea Centru (+2 autorizații sau +3,0%) mai mult față de ianuarie-martie 2022, în regiunea Sud numărul autorizațiilor de construire scad față de aceeași perioadă cu 4 autorizații sau cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #construcții #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.