Contrabanda cu țigări, piatra de moară care trage Moldova în jos! Suntem pe locul doi într-un top rușinos

Piața neagră a țigaretelor înregistrează o ușoară scădere în luna ianuarie 2024, ajungând la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 8,5% la finele anului 2023, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna ianuarie, cea mai mare scădere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 10,5 p.p. până la 19,2%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie, singura regiune în care piața neagră crește semnificativ este sud, cu 4,1 p.p. până la 10,4%. Majorarea este corelată cu apariția ca sursă de proveniență a Bulgariei, începând de anul trecut. Ca proveniență, cea mai mare pondere o deține Duty Free (peste 40%), urmată de Moldova (21,6%), Cheap Whites (13%) și Bulgaria (12,8%)”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Platforma Stopcontrabanda.ro a raportat că peste 10 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități în zona de sud a țării începând din acest an, reflectând o tendință de creștere a traficului ilicit de produse din tutun din statele din sudul țării, unde prețurile sunt mai mici.

Directorul relațiilor externe al Ariei Europa de Sud Est a British American Tobacco, Ileana Dumitru, a salutat eforturile autorităților în combaterea contrabandei, menționând instalarea primelor două scannere vamale în vămile Giurgiulești și Albița.

În același timp, veniturile din accize au înregistrat o creștere semnificativă în ianuarie 2024, cu 48,1% față de anul anterior, susținute de încasările din accizele pentru produsele din tutun, cu o creștere de 91,4%.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova și Bulgaria, a subliniat necesitatea unui mediu legislativ stabil pentru a menține parteneriatele cu statul, criticând propunerile legislative anti-tutun care ar putea alimenta piața neagră.

Aceste evoluții survin în contextul unei concentrări sporite a eforturilor de combatere a contrabandei cu țigarete, cu rapoarte ale Poliției de Frontieră care indică o creștere a capturărilor și destructurarea a trei grupuri infracționale organizate în 2023.

Anual, companiile de tutun contribuie semnificativ la bugetul statului, vărsând aproximativ 20 miliarde de lei reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.