Contrabanda cu țigări, piatra de moară care trage Moldova în jos! Suntem pe locul doi într-un top rușinos

Piața neagră a țigaretelor înregistrează o ușoară scădere în luna ianuarie 2024, ajungând la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 8,5% la finele anului 2023, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna ianuarie, cea mai mare scădere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 10,5 p.p. până la 19,2%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie, singura regiune în care piața neagră crește semnificativ este sud, cu 4,1 p.p. până la 10,4%. Majorarea este corelată cu apariția ca sursă de proveniență a Bulgariei, începând de anul trecut. Ca proveniență, cea mai mare pondere o deține Duty Free (peste 40%), urmată de Moldova (21,6%), Cheap Whites (13%) și Bulgaria (12,8%)”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Platforma Stopcontrabanda.ro a raportat că peste 10 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități în zona de sud a țării începând din acest an, reflectând o tendință de creștere a traficului ilicit de produse din tutun din statele din sudul țării, unde prețurile sunt mai mici.

Directorul relațiilor externe al Ariei Europa de Sud Est a British American Tobacco, Ileana Dumitru, a salutat eforturile autorităților în combaterea contrabandei, menționând instalarea primelor două scannere vamale în vămile Giurgiulești și Albița.

În același timp, veniturile din accize au înregistrat o creștere semnificativă în ianuarie 2024, cu 48,1% față de anul anterior, susținute de încasările din accizele pentru produsele din tutun, cu o creștere de 91,4%.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova și Bulgaria, a subliniat necesitatea unui mediu legislativ stabil pentru a menține parteneriatele cu statul, criticând propunerile legislative anti-tutun care ar putea alimenta piața neagră.

Aceste evoluții survin în contextul unei concentrări sporite a eforturilor de combatere a contrabandei cu țigarete, cu rapoarte ale Poliției de Frontieră care indică o creștere a capturărilor și destructurarea a trei grupuri infracționale organizate în 2023.

Anual, companiile de tutun contribuie semnificativ la bugetul statului, vărsând aproximativ 20 miliarde de lei reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.