Contrabandiștii moldoveni au dat lovitura la granița României! Ce branduri de țigări sunt căutate peste Prut

În conformitate cu un studiu realizat de Novel Research, în luna noiembrie a anului 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a înregistrat o creștere alarmantă de 11,8 puncte procentuale, atingând astfel 19,4%. Cifrele evidențiază o tendință crescătoare în comparație cu luna septembrie a aceluiași an.

Potrivit aceleiași cercetări, cele mai căutate mărci de țigări moldovenești de pe piața de contrabandă din România sunt Kult, Ritm și Barbarossa. Studiul subliniază că piața neagră de tutun din România a reprezentat 8,2% din consumul total în luna noiembrie a anului trecut. Deși această cifră este aproape neschimbată față de septembrie 2023 (8,3%), se observă o creștere față de media anuală din 2022 (7,1%).

Regiunea cel mai afectată de contrabandă este nord-estul României, la granița cu Republica Moldova și Ucraina, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă de 3,6 puncte procentuale în 2023, ajungând la 24,5%.

În ceea ce privește sursele de contrabandă, segmentul Duty Free ocupă locul întâi cu o cotă de 37,4%, urmat de segmentul Cheap Whites cu 33%. Bulgaria se află pe locul trei cu 11,1%, urmată de Republica Moldova cu 10,8%, iar Serbia contribuie cu 0,6% la piața neagră de tutun din România în 2023.

Reprezentanții companiilor de tutun sunt îngrijorați de această creștere a contrabandei, considerând că aceasta subliniază presiunea la care este supusă piața legală a tutunului. Ileana Dumitru, directorul BAT pentru afaceri juridice și relații externe în Europa de Sud-Est, a subliniat importanța unei politici fiscale echilibrate și previzibile pentru combaterea contrabandei.

Gilda Lazăr, director pe afaceri corporative și comunicații al JTI în România, Moldova și Bulgaria, a atras atenția asupra creșterii contrabandei în contextul incertitudinii politice și a lipsei de transparență, menționând că această problemă este politizată în preajma alegerilor din 2024.

Dragoș Bucurenci, director pe relații externe la Philip Morris România, a subliniat necesitatea unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea comerțului ilegal cu mărfuri și a solicitat o colaborare eficientă între toate instituțiile guvernamentale pentru a controla această problemă în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.