Contrabandiștii moldoveni au dat lovitura la granița României! Ce branduri de țigări sunt căutate peste Prut

În conformitate cu un studiu realizat de Novel Research, în luna noiembrie a anului 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a înregistrat o creștere alarmantă de 11,8 puncte procentuale, atingând astfel 19,4%. Cifrele evidențiază o tendință crescătoare în comparație cu luna septembrie a aceluiași an.

Potrivit aceleiași cercetări, cele mai căutate mărci de țigări moldovenești de pe piața de contrabandă din România sunt Kult, Ritm și Barbarossa. Studiul subliniază că piața neagră de tutun din România a reprezentat 8,2% din consumul total în luna noiembrie a anului trecut. Deși această cifră este aproape neschimbată față de septembrie 2023 (8,3%), se observă o creștere față de media anuală din 2022 (7,1%).

Regiunea cel mai afectată de contrabandă este nord-estul României, la granița cu Republica Moldova și Ucraina, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă de 3,6 puncte procentuale în 2023, ajungând la 24,5%.

În ceea ce privește sursele de contrabandă, segmentul Duty Free ocupă locul întâi cu o cotă de 37,4%, urmat de segmentul Cheap Whites cu 33%. Bulgaria se află pe locul trei cu 11,1%, urmată de Republica Moldova cu 10,8%, iar Serbia contribuie cu 0,6% la piața neagră de tutun din România în 2023.

Reprezentanții companiilor de tutun sunt îngrijorați de această creștere a contrabandei, considerând că aceasta subliniază presiunea la care este supusă piața legală a tutunului. Ileana Dumitru, directorul BAT pentru afaceri juridice și relații externe în Europa de Sud-Est, a subliniat importanța unei politici fiscale echilibrate și previzibile pentru combaterea contrabandei.

Gilda Lazăr, director pe afaceri corporative și comunicații al JTI în România, Moldova și Bulgaria, a atras atenția asupra creșterii contrabandei în contextul incertitudinii politice și a lipsei de transparență, menționând că această problemă este politizată în preajma alegerilor din 2024.

Dragoș Bucurenci, director pe relații externe la Philip Morris România, a subliniat necesitatea unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea comerțului ilegal cu mărfuri și a solicitat o colaborare eficientă între toate instituțiile guvernamentale pentru a controla această problemă în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.