Contrabandiștii moldoveni au dat lovitura la granița României! Ce branduri de țigări sunt căutate peste Prut

În conformitate cu un studiu realizat de Novel Research, în luna noiembrie a anului 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a înregistrat o creștere alarmantă de 11,8 puncte procentuale, atingând astfel 19,4%. Cifrele evidențiază o tendință crescătoare în comparație cu luna septembrie a aceluiași an.

Potrivit aceleiași cercetări, cele mai căutate mărci de țigări moldovenești de pe piața de contrabandă din România sunt Kult, Ritm și Barbarossa. Studiul subliniază că piața neagră de tutun din România a reprezentat 8,2% din consumul total în luna noiembrie a anului trecut. Deși această cifră este aproape neschimbată față de septembrie 2023 (8,3%), se observă o creștere față de media anuală din 2022 (7,1%).

Regiunea cel mai afectată de contrabandă este nord-estul României, la granița cu Republica Moldova și Ucraina, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă de 3,6 puncte procentuale în 2023, ajungând la 24,5%.

În ceea ce privește sursele de contrabandă, segmentul Duty Free ocupă locul întâi cu o cotă de 37,4%, urmat de segmentul Cheap Whites cu 33%. Bulgaria se află pe locul trei cu 11,1%, urmată de Republica Moldova cu 10,8%, iar Serbia contribuie cu 0,6% la piața neagră de tutun din România în 2023.

Reprezentanții companiilor de tutun sunt îngrijorați de această creștere a contrabandei, considerând că aceasta subliniază presiunea la care este supusă piața legală a tutunului. Ileana Dumitru, directorul BAT pentru afaceri juridice și relații externe în Europa de Sud-Est, a subliniat importanța unei politici fiscale echilibrate și previzibile pentru combaterea contrabandei.

Gilda Lazăr, director pe afaceri corporative și comunicații al JTI în România, Moldova și Bulgaria, a atras atenția asupra creșterii contrabandei în contextul incertitudinii politice și a lipsei de transparență, menționând că această problemă este politizată în preajma alegerilor din 2024.

Dragoș Bucurenci, director pe relații externe la Philip Morris România, a subliniat necesitatea unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea comerțului ilegal cu mărfuri și a solicitat o colaborare eficientă între toate instituțiile guvernamentale pentru a controla această problemă în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.