Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede, prin atacuri cibernetice. Ce a făcut cu banii?

Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede prin atacuri cibernetice, bani pe care i-a folosit, apoi, pentru a-și finanța programul balistic și nuclear, se arată într-un raport al ONU, citat de BBC.

Între 2020 și mijlocul lui 2021, atacatorii cibernetici nord-coreeni au furat peste 50 de milioane de dolari în active digitale, au descoperit investigatorii ONU. Astfel de atacuri reprezintă „o importantă” sursă de venituri pentru programul balistic și nuclear al Phenianului, se arată în raport.

Descoperirire au fost transmise comitetului de sancțiuni al ONU, vineri.

Atacurile nord-coreene au țintit cel puțin trei burse de schimb de criptomonede din America de Nord, Europa și Asia.

Raportul a citat și un studiu publicat luna trecută de compania de securitate Chainalysis, care sugerează că atacurile nord-coreene au produs în jur de 400 de milioane de dolari în active digitale, anul trecut.

În 2019, tot conform ONU, Coreea de Nord a acumulat o sumă estimată de 2 miliarde de dolari pentru programele sale de arme de distrugere în masă, tot folosind atacuri cibernetice sofisticate.

Raportul ONU arată că, în ciuda sancțiunile extrem de dure, Coreea de Nord a putut să-și continue dezvoltarea programului nuclear și balistic și infrastructura necesară pentru acesta. A continuat, de asemenea, să caute materiale, tehnologie și knowhow în străinătate, inclusiv prin metode cyber și prin eforturi de cercetare comune.

Coreea de Nord a efectuat un număr mare de teste cu rachete și balistice de la începutul anului, spre îngrijorarea Statelor Unite și aliaților săi din Asia, Coreea de Sud și Japonia.

#criptomonede #ONU #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.