Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede, prin atacuri cibernetice. Ce a făcut cu banii?

Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede prin atacuri cibernetice, bani pe care i-a folosit, apoi, pentru a-și finanța programul balistic și nuclear, se arată într-un raport al ONU, citat de BBC.

Între 2020 și mijlocul lui 2021, atacatorii cibernetici nord-coreeni au furat peste 50 de milioane de dolari în active digitale, au descoperit investigatorii ONU. Astfel de atacuri reprezintă „o importantă” sursă de venituri pentru programul balistic și nuclear al Phenianului, se arată în raport.

Descoperirire au fost transmise comitetului de sancțiuni al ONU, vineri.

Atacurile nord-coreene au țintit cel puțin trei burse de schimb de criptomonede din America de Nord, Europa și Asia.

Raportul a citat și un studiu publicat luna trecută de compania de securitate Chainalysis, care sugerează că atacurile nord-coreene au produs în jur de 400 de milioane de dolari în active digitale, anul trecut.

În 2019, tot conform ONU, Coreea de Nord a acumulat o sumă estimată de 2 miliarde de dolari pentru programele sale de arme de distrugere în masă, tot folosind atacuri cibernetice sofisticate.

Raportul ONU arată că, în ciuda sancțiunile extrem de dure, Coreea de Nord a putut să-și continue dezvoltarea programului nuclear și balistic și infrastructura necesară pentru acesta. A continuat, de asemenea, să caute materiale, tehnologie și knowhow în străinătate, inclusiv prin metode cyber și prin eforturi de cercetare comune.

Coreea de Nord a efectuat un număr mare de teste cu rachete și balistice de la începutul anului, spre îngrijorarea Statelor Unite și aliaților săi din Asia, Coreea de Sud și Japonia.

#criptomonede #ONU #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.