Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede, prin atacuri cibernetice. Ce a făcut cu banii?

Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede prin atacuri cibernetice, bani pe care i-a folosit, apoi, pentru a-și finanța programul balistic și nuclear, se arată într-un raport al ONU, citat de BBC.

Între 2020 și mijlocul lui 2021, atacatorii cibernetici nord-coreeni au furat peste 50 de milioane de dolari în active digitale, au descoperit investigatorii ONU. Astfel de atacuri reprezintă „o importantă” sursă de venituri pentru programul balistic și nuclear al Phenianului, se arată în raport.

Descoperirire au fost transmise comitetului de sancțiuni al ONU, vineri.

Atacurile nord-coreene au țintit cel puțin trei burse de schimb de criptomonede din America de Nord, Europa și Asia.

Raportul a citat și un studiu publicat luna trecută de compania de securitate Chainalysis, care sugerează că atacurile nord-coreene au produs în jur de 400 de milioane de dolari în active digitale, anul trecut.

În 2019, tot conform ONU, Coreea de Nord a acumulat o sumă estimată de 2 miliarde de dolari pentru programele sale de arme de distrugere în masă, tot folosind atacuri cibernetice sofisticate.

Raportul ONU arată că, în ciuda sancțiunile extrem de dure, Coreea de Nord a putut să-și continue dezvoltarea programului nuclear și balistic și infrastructura necesară pentru acesta. A continuat, de asemenea, să caute materiale, tehnologie și knowhow în străinătate, inclusiv prin metode cyber și prin eforturi de cercetare comune.

Coreea de Nord a efectuat un număr mare de teste cu rachete și balistice de la începutul anului, spre îngrijorarea Statelor Unite și aliaților săi din Asia, Coreea de Sud și Japonia.

#criptomonede #ONU #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce economia a scăzut două trimestre consecutiv. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II, iar în trimestrul IV a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul precedent.

Prin definiție, recesiunea tehnică înseamnă două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, iar această condiție a fost îndeplinită în a doua jumătate a anului trecut.

Chiar și în aceste condiții, pe ansamblul anului 2025, economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,6%. Datele sunt estimări semnal și pot fi revizuite ulterior.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat, susținând că situația actuală nu reprezintă o criză economică, ci o perioadă de ajustare necesară. Potrivit acestuia, recesiunea tehnică este „un cost anticipat și inevitabil” al schimbării modelului economic.

Bolojan afirmă că România a început, în a doua parte a anului 2025, tranziția de la un model bazat pe deficit bugetar ridicat și consum, către unul orientat spre investiții, productivitate, export și disciplină fiscală. El a comparat situația cu anul 2024, când, deși cheltuielile publice și deficitul au fost ridicate, creșterea economică a rămas sub 1%, iar dezechilibrele s-au accentuat.

În opinia premierului, corecția fiscală începută în 2025 – estimată la aproximativ 1% din PIB – a generat nemulțumiri și costuri sociale, însă este necesară pentru stabilitatea pe termen lung.

„Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică”, a transmis șeful Executivului.

#recesiune tehnică #ilie bolojan #PIB #Romania