Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede, prin atacuri cibernetice. Ce a făcut cu banii?

Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede prin atacuri cibernetice, bani pe care i-a folosit, apoi, pentru a-și finanța programul balistic și nuclear, se arată într-un raport al ONU, citat de BBC.

Între 2020 și mijlocul lui 2021, atacatorii cibernetici nord-coreeni au furat peste 50 de milioane de dolari în active digitale, au descoperit investigatorii ONU. Astfel de atacuri reprezintă „o importantă” sursă de venituri pentru programul balistic și nuclear al Phenianului, se arată în raport.

Descoperirire au fost transmise comitetului de sancțiuni al ONU, vineri.

Atacurile nord-coreene au țintit cel puțin trei burse de schimb de criptomonede din America de Nord, Europa și Asia.

Raportul a citat și un studiu publicat luna trecută de compania de securitate Chainalysis, care sugerează că atacurile nord-coreene au produs în jur de 400 de milioane de dolari în active digitale, anul trecut.

În 2019, tot conform ONU, Coreea de Nord a acumulat o sumă estimată de 2 miliarde de dolari pentru programele sale de arme de distrugere în masă, tot folosind atacuri cibernetice sofisticate.

Raportul ONU arată că, în ciuda sancțiunile extrem de dure, Coreea de Nord a putut să-și continue dezvoltarea programului nuclear și balistic și infrastructura necesară pentru acesta. A continuat, de asemenea, să caute materiale, tehnologie și knowhow în străinătate, inclusiv prin metode cyber și prin eforturi de cercetare comune.

Coreea de Nord a efectuat un număr mare de teste cu rachete și balistice de la începutul anului, spre îngrijorarea Statelor Unite și aliaților săi din Asia, Coreea de Sud și Japonia.

#criptomonede #ONU #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră rusă „Lukoil” va fi nevoită să vândă toate activele pe care le deține în Republica Moldova, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă Moldova.

„Practic, nu au de ales. În caz contrar, tranzacțiile vor fi blocate”, a spus ministrul, care a răspuns la întrebarea dacă Lukoil ar putea refuza să-și vândă afacerile din Moldova.

Potrivit lui Junghietu, Guvernul Republicii Moldova nu este interesat să cumpere rețeaua de benzinării „Lukoil-Moldova”, însă va expropria complexul de alimentare cu combustibil al Aeroportului Internațional Chișinău, chiar dacă negocierile pentru achiziționarea acestuia nu au fost finalizate.

Ministrul a precizat că Lukoil nu opune rezistență procesului de transfer al activelor: „Nu am observat rezistență clară sau tergiversări intenționate. Compania cooperează pentru a finaliza procesul”, a spus Dorin Junghietu.

Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a inclus Lukoil, Rosneft și alte 34 de companii afiliate într-un nou pachet de sancțiuni. La Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că aceste sancțiuni nu vor afecta Rusia, care ar avea deja un „imunitate stabilă” față de restricțiile occidentale.

Inițial, după anunțul SUA, Guvernul Moldovei declarase că va cumpăra complexul de alimentare cu combustibil al aeroportului pentru a asigura funcționarea fără întreruperi a principalei porți aeriene a țării și a început negocieri privind prețul. Ulterior însă, autoritățile au renunțat la această opțiune, optând pentru preluarea prin expropriere.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține aproximativ 110 din cele circa 570 de benzinării active din Republica Moldova. Compania „Lukoil-Moldova” este unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori angro de produse petroliere din țară, având un rol semnificativ pe piața carburanților.