Coșmarul în așteptare pentru Moldova! Creștere economică la limita erorii statistice. Avans de doar 4% până în 2026

PIB-ul Republicii Moldova ar urma să crească cu 2,5% în 2023 la valoarea de 308,8 miliarde de lei, potrivit estimărilor Ministrului Finanțelor.

Economia Republicii Moldova ar urma să crească cu 3,5% în anul 2024 cu 4% în anul 2025 și cu 4,5% în anul 2026.

Inflația va fi de 6% la sfârșitul anului 2023, 5,5% în anul 2024 și câte 5% în anii 2025 și 2026.

Economiștii susțin că Republica Moldova are nevoie de o creștere economică dublă față de cât înregistrează țara. E la limita erorii statistice. „Avem nevoie de o creștere economică de cel puțin 9% anual și nu de 2-3%. Acest lucru și-l poate permite Germania sau alte state dezvoltate. Pentru a avea o creştere economică accelerată noi trebuie să investim, rata investiţiilor în ponderea PIB trebuie să fie de circa 20%, iar aceasta la PIB-ul actual ar fi circa trei miliarde de dolari. Noi investim mult sub 3 miliarde, circa 200 milioane pe an”, susțin economiștii.

Economiștii spun că cu o creștere economică modestă migrația se va accentua, iar sărăcia va crește.

În anul 2020, rata sărăciei absolute a crescut la 26,8% față de 25,2% în anul 2019, iar rata sărăciei extreme a constituit 10,8% față de 10,7% în 2019, astfel, fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă. Criza pandemică COVID-19, urmată de criza economică și cea energetică au aprofundat nivelul sărăciei, cei mai vulnerabili fiind familiile cu mulți copii, vârstnicii, persoanele cu dizabilitate, precum și persoanele din mediul rural.

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene.

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.