Cotaţia argintului a atins joi cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani

Cotaţia argintului a atins joi cel mai ridicat nivel de după 2012, pe fondul aşteptărilor că noi reduceri de dobândă din partea Rezervei Federale americane vor impulsiona metalele preţioase, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Metalul alb a urcat joi cu 2,5%, până la 32,614 dolari uncia, ceea ce duce avansul cumulat înregistrat de la începutul anului la 37%.

Argintul este una din materiile prime cu cele mai bune performanţe în acest an, în contextul în care decizia Fed de săptămâna trecută, de a reduce dobânda de bază cu 50 de puncte de bază, precum şi perspectiva unor noi reduceri, stimulează apetitul pentru metale preţioase. Cotaţiile la argint au fost susţinute şi de posibilitatea unei utilizări crescute în sectorul industrial, pe măsură ce China a decis să îşi stimuleze economia, în timp ce achiziţiile de argint ale fondurilor tranzacţionate la bursă dau şi ele semne de relansare.

La bursa de metale de la Londra, în jurul orei 12:23 p.m. uncia de argint cu livrare imediată se tranzacţiona în creştere cu 2,2% până la 32,515 dolari. Cu toate acestea, cotaţiile rămân mult sub maximul istoric de aproape 50 de dolari uncia, stabilit în 2011.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#argint #cotații #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.