Creditele se scumpesc de la o lună la alta. Politica monetară mai aspră a BNM își face efectul

În luna aprilie 2022, creditele noi acordate au constituit 3 672,5 milioane lei, în creștere cu 0,7 la sută față de luna aprilie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,6 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 37,0 la sută din totalul creditelor.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,62 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,85 la sută, persoanelor fizice care practică activitate4 – cu o rată de 11,76 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 10,67 la sută. La creditele în valută s-a majorat cu 0,01 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 3,97 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 3,96 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,40 la sută;

La creditele atașate la cursul valutei s-a majorat cu 0,06 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,04 la sută, persoanelor fizice – cu o rată de 4,33 la sută. Persoanele fizice care practică activitate n-au apelat la acest tip de credite.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna aprilie 2022, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 13,0 la sută și a constituit 897,2 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,35 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate persoanelor fizice, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (66,7 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 11,72 la sută (+0,38 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,46 p.p. comparativ cu aprilie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,13 p.p față de luna precedentă și cu 1,69 p.p. față de aprilie 2021.

88,9 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,6 la sută din totalul creditelor de consum).

Scumpirea creditelor se datorează înăsprii politicii monetare de BNM. În data de 5 mai, rata de politică monetară a fost majorată cu 3 puncte procentuale la 15,50%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #scumpiri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA