Creditele se scumpesc de la o lună la alta. Politica monetară mai aspră a BNM își face efectul

În luna aprilie 2022, creditele noi acordate au constituit 3 672,5 milioane lei, în creștere cu 0,7 la sută față de luna aprilie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,6 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 37,0 la sută din totalul creditelor.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,62 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,85 la sută, persoanelor fizice care practică activitate4 – cu o rată de 11,76 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 10,67 la sută. La creditele în valută s-a majorat cu 0,01 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 3,97 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 3,96 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,40 la sută;

La creditele atașate la cursul valutei s-a majorat cu 0,06 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,04 la sută, persoanelor fizice – cu o rată de 4,33 la sută. Persoanele fizice care practică activitate n-au apelat la acest tip de credite.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna aprilie 2022, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 13,0 la sută și a constituit 897,2 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,35 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate persoanelor fizice, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (66,7 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 11,72 la sută (+0,38 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,46 p.p. comparativ cu aprilie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,13 p.p față de luna precedentă și cu 1,69 p.p. față de aprilie 2021.

88,9 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,6 la sută din totalul creditelor de consum).

Scumpirea creditelor se datorează înăsprii politicii monetare de BNM. În data de 5 mai, rata de politică monetară a fost majorată cu 3 puncte procentuale la 15,50%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #scumpiri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.