Creditele se scumpesc de la o lună la alta. Politica monetară mai aspră a BNM își face efectul

În luna aprilie 2022, creditele noi acordate au constituit 3 672,5 milioane lei, în creștere cu 0,7 la sută față de luna aprilie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,6 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 37,0 la sută din totalul creditelor.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,62 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,85 la sută, persoanelor fizice care practică activitate4 – cu o rată de 11,76 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 10,67 la sută. La creditele în valută s-a majorat cu 0,01 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 3,97 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 3,96 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,40 la sută;

La creditele atașate la cursul valutei s-a majorat cu 0,06 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,04 la sută, persoanelor fizice – cu o rată de 4,33 la sută. Persoanele fizice care practică activitate n-au apelat la acest tip de credite.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna aprilie 2022, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 13,0 la sută și a constituit 897,2 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,35 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate persoanelor fizice, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (66,7 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 11,72 la sută (+0,38 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,46 p.p. comparativ cu aprilie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,13 p.p față de luna precedentă și cu 1,69 p.p. față de aprilie 2021.

88,9 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,6 la sută din totalul creditelor de consum).

Scumpirea creditelor se datorează înăsprii politicii monetare de BNM. În data de 5 mai, rata de politică monetară a fost majorată cu 3 puncte procentuale la 15,50%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #scumpiri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.