Criză de benzină în Ungaria. Plafonarea prețului a cauzat creșterea cererii

Aproximativ un sfert din benzinăriile din Ungaria, inclusiv 100 de benzinării deţinute de grupul petrolier ungar MOL, se confruntă cu probleme temporare în aprovizionarea cu benzină, scrie Reuters cu referire la presa locală.

Criza este cauzată de cererea crescută creată de decizia Guvernului de la Budapesta de a plafona preţul carburanţilor, în ideea de a reduce impactul inflaţiei asupra consumatorilor, dar şi deciziei grupului petrolier MOL de a efectua lucrări de mentenanţă la principala sa rafinărie, ceea ce a dus la diminuarea livrărilor de carburanţi.

Într-un comunicat de presă publicat pagina sa de Internet, MOL a informat că au existat probleme temporare, care au durat câteva ore, şi care au afectat aproximativ o cincime din benzinăriile MOL în ultimele zile. Reţeaua MOL din Ungaria este compusă din aproximativ 500 de benzinării.

MOL a precizat că introducerea plafonului de preţ la carburanţi a dus la explozia cererii la benzinăriile sale în timp ce competitorii săi şi-au redus în mod semnificativ importurile. Grupul petrolier a adăugat că în ultimele luni a fost nevoit „într-o oarecare măsură” să aprovizioneze până la 1.700 din toate cele 2.000 de benzinării care există în Ungaria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, MOL a informat că rafinăria sa de la Száhahalombatta funcţionează încă la capacitate parţială şi că deocamdată nu este clar când anume se vor finaliza lucrurile de mentenanţă, adăugând că se aşteaptă să existe probleme de aprovizionare „cel puţin pe parcursul acestei săptămâni”.

Guvernul condus de premierul Viktor Orban a introdus plafonarea preţului carburanţilor în luna noiembrie a anului trecut dar problemele apărute pe partea de aprovizionare au forţat executivul de la Budapesta să reducă amploarea schemei de plafonare în luna iulie, astfel încât cei care conduc automobile de firmă nu mai pot cumpăra carburanţi la preţuri plafonate.

Luni, Guvernul de la Budapesta a anunţat că Ungaria va putea să menţină preţurile plafonate la carburanţi dincolo de data de 1 ianuarie 2023 numai dacă livrările de petrol rusesc via conducta Drujba vor continua fără întrerupere iar rafinăria MOL de la Száhahalombatta va funcţiona în continuare.

#MOL #benzinării #criză #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.