Forbes: Rusia a cheltuit 82 de milioane de dolari în cele nouă luni de război

29 Nov. 2022, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Nov. 2022, 12:49 // Actual //  MD Bani

Cheltuielile militare ale Rusiei în timpul celor nouă luni de război în Ucraina se ridică la aproximativ 82 miliarde de dolari, această cifră cuprinzând sumele nemijlocite utilizate pentru susţinerea efortului de război, conform estimărilor ediţiei ucrainene a Forbes.

Dar în această cifră nu sunt cuprinse cheltuielile stabile pentru apărare sau pierderile provocate economiei ţării.

În 2021, toate veniturile bugetare ale Rusiei s-au cifrat la 340 miliarde de dolari. Adică, Federaţia Rusă a cheltuit deja în acest an pentru operaţiunile militare un sfert din veniturile de anul trecut.

Dacă în primăvară astfel de cheltuieli ar fi putut să pară destul de acceptabile, ţinând cont de faptul că Rusia încasa circa 1 miliard de euro pe zi pentru livrările sale de petrol şi gaze, în prezent situaţia este diferită.

Veniturile bugetului federal din exporturile de petrol şi gaze sunt în scădere. Rusia a pierdut deja o mare parte din piaţa europeană de gaze după oprirea livrărilor prin conducta Nord Stream-1. Iar din decembrie ar urma să intre în vigoare şi sancţiunile occidentale împotriva petrolului rusesc.

Odată cu scurgerea timpului, războiul Moscovei în Ucraina cere tot mai mulţi bani. În toamnă, costul cheltuielilor pentru efortul de război s-a dublat pentru Federaţia Rusă. La ora actuală, războiul necesită minimum 10 miliarde de dolari pe lună, conform estimărilor făcute de experţi consultaţi de Forbes.ua.

Soldaţilor armatei ruse angajaţi prin contract, care participă la războiul din Ucraina, li se promite o remuneraţie de 200.000 de ruble pe lună, plus bonusuri suplimentare.

În medie, Moscova cheltuieşte aproximativ 200 de dolari pe zi pentru un soldat. În octombrie, Rusia a crescut brusc numărul trupelor sale datorită aşa-zisei mobilizări „parţiale”. Astfel, cei 300.000 de mobilizaţi vor costa bugetul rus încă 1,8 miliarde de dolari pe lună. În plus, autorităţile ruse vor trebui să majoreze cheltuielile pentru aprovizionare şi muniţii.

Costul total al salariilor militarilor implicaţi în ostilităţile din Ucraina este de aproximativ 2,7 miliarde de dolari după mobilizare.

În acelaşi timp, în ultimele două luni, a crescut brusc numărul pierderilor în rândul militarilor Federaţiei Ruse, parţial din cauza aducerii pe front a rezerviştilor insuficient pregătiţi pentru lupte.

Dacă în vară valoarea despăgubirilor pentru militarii morţi şi răniţi era estimată la aproximativ 1 miliard de dolari lunar, în ultima lună a războiului din Ucraina aceasta a crescut la peste 3,5 miliarde de dolari.

Potrivit Statului Major General ar forţelor armate ucrainene, în decurs de o lună, între 24 octombrie şi 24 noiembrie, şi-au pierdut viaţa în conflictul din Ucraina un număr record de soldaţi ruşi – 17.470. Este chiar mai mult decât în prima lună a războiului declanşat de Kremlin, conform Forbes.ua.

Pentru fiecare dintre ei, familia militarului ar trebui să primească 7,4 milioane de ruble sau aproximativ 110.000 de dolari.

Numărul celor grav răniţi cărora li se cuvine plata unor indemnizaţii este aproximativ de două ori mai mare. Suma indemnizaţiilor pentru această categorie de militari se ridică în prezent la 3 milioane de ruble.

Rusia a pierdut peste 1.500 de ofiţeri, între care aproximativ 160 de generali şi colonei – de când Moscova a invadat Ucraina în februarie anul acesta, conform unui bilanţ întocmit din surse deschise şi citat de The Independent.

Generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme din Statele Unite, sugerase în cursul acestei luni, în timp ce forţele ruse se retrăgeau din Herson (de pe malul drept al Niprului) că forţele Rusiei şi Ucrainei au suferit fiecare pierderi de ordinul a circa 100.000 de militari fiecare în cursul ostilităţilor.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!