Forbes: Rusia a cheltuit 82 de milioane de dolari în cele nouă luni de război

Cheltuielile militare ale Rusiei în timpul celor nouă luni de război în Ucraina se ridică la aproximativ 82 miliarde de dolari, această cifră cuprinzând sumele nemijlocite utilizate pentru susţinerea efortului de război, conform estimărilor ediţiei ucrainene a Forbes.

Dar în această cifră nu sunt cuprinse cheltuielile stabile pentru apărare sau pierderile provocate economiei ţării.

În 2021, toate veniturile bugetare ale Rusiei s-au cifrat la 340 miliarde de dolari. Adică, Federaţia Rusă a cheltuit deja în acest an pentru operaţiunile militare un sfert din veniturile de anul trecut.

Dacă în primăvară astfel de cheltuieli ar fi putut să pară destul de acceptabile, ţinând cont de faptul că Rusia încasa circa 1 miliard de euro pe zi pentru livrările sale de petrol şi gaze, în prezent situaţia este diferită.

Veniturile bugetului federal din exporturile de petrol şi gaze sunt în scădere. Rusia a pierdut deja o mare parte din piaţa europeană de gaze după oprirea livrărilor prin conducta Nord Stream-1. Iar din decembrie ar urma să intre în vigoare şi sancţiunile occidentale împotriva petrolului rusesc.

Odată cu scurgerea timpului, războiul Moscovei în Ucraina cere tot mai mulţi bani. În toamnă, costul cheltuielilor pentru efortul de război s-a dublat pentru Federaţia Rusă. La ora actuală, războiul necesită minimum 10 miliarde de dolari pe lună, conform estimărilor făcute de experţi consultaţi de Forbes.ua.

Soldaţilor armatei ruse angajaţi prin contract, care participă la războiul din Ucraina, li se promite o remuneraţie de 200.000 de ruble pe lună, plus bonusuri suplimentare.

În medie, Moscova cheltuieşte aproximativ 200 de dolari pe zi pentru un soldat. În octombrie, Rusia a crescut brusc numărul trupelor sale datorită aşa-zisei mobilizări „parţiale”. Astfel, cei 300.000 de mobilizaţi vor costa bugetul rus încă 1,8 miliarde de dolari pe lună. În plus, autorităţile ruse vor trebui să majoreze cheltuielile pentru aprovizionare şi muniţii.

Costul total al salariilor militarilor implicaţi în ostilităţile din Ucraina este de aproximativ 2,7 miliarde de dolari după mobilizare.

În acelaşi timp, în ultimele două luni, a crescut brusc numărul pierderilor în rândul militarilor Federaţiei Ruse, parţial din cauza aducerii pe front a rezerviştilor insuficient pregătiţi pentru lupte.

Dacă în vară valoarea despăgubirilor pentru militarii morţi şi răniţi era estimată la aproximativ 1 miliard de dolari lunar, în ultima lună a războiului din Ucraina aceasta a crescut la peste 3,5 miliarde de dolari.

Potrivit Statului Major General ar forţelor armate ucrainene, în decurs de o lună, între 24 octombrie şi 24 noiembrie, şi-au pierdut viaţa în conflictul din Ucraina un număr record de soldaţi ruşi – 17.470. Este chiar mai mult decât în prima lună a războiului declanşat de Kremlin, conform Forbes.ua.

Pentru fiecare dintre ei, familia militarului ar trebui să primească 7,4 milioane de ruble sau aproximativ 110.000 de dolari.

Numărul celor grav răniţi cărora li se cuvine plata unor indemnizaţii este aproximativ de două ori mai mare. Suma indemnizaţiilor pentru această categorie de militari se ridică în prezent la 3 milioane de ruble.

Rusia a pierdut peste 1.500 de ofiţeri, între care aproximativ 160 de generali şi colonei – de când Moscova a invadat Ucraina în februarie anul acesta, conform unui bilanţ întocmit din surse deschise şi citat de The Independent.

Generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme din Statele Unite, sugerase în cursul acestei luni, în timp ce forţele ruse se retrăgeau din Herson (de pe malul drept al Niprului) că forţele Rusiei şi Ucrainei au suferit fiecare pierderi de ordinul a circa 100.000 de militari fiecare în cursul ostilităţilor.

#cheltuieli #pierderi #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.