Criză de cartofi prăjiți în Japonia. Restaurantele McDonald’s, obligate să micșoreze porțiile

Transportatorul american Flexport Inc. va trimite trei avioane cargo încărcate cu cartofi spre Japonia, unde restaurantele McDonald’s au fost obligate să micşoreze porţiile de cartofi prăjiţi din cauza ofertei insuficiente, transmite Bloomberg.

„Flexport tocmai a încheiat un contract pentru a trimite trei avioane de tip Boeing 747 încărcate cu cartofi spre Japonia pentru a ajuta la rezolvarea crizei de cartofi prăjiţi”, a informat directorul general Ryan Petersen într-o postare pe Twitter, fără a oferi alte detalii.

La data de 21 decembrie, lanţul de restaurante McDonald’s din Japonia a anunţat că, până în data de 30 decembrie, va oferi clienţilor doar porţii mici de cartofi prăjiţi. Eliminarea ofertelor de tip „medium” şi „large” a fost necesară „pentru a ne asigura că un număr cât mai mare de clienţi vor avea în continuare acces la cartofii noştri prăjiţi”, a informat atunci compania. McDonald’s şi-a exprimat speranţa că această problemă de aprovizionare, care afectează cele 2.900 de restaurante din Japonia, va fi rezolvată până în ajunul Anului Nou adăugând că lucrează la opţiuni alternative de livrare precum avioanele.

Însă această criză nu este limitată doar la Japonia. În New York, renumitul restaurant de burgeri J.G. Melon a anunţat săptămâna trecută într-o postare pe Instagram că a fost nevoit să suspende vânzarea de cartofi copţi din cauza unor probleme cu lanţurile de aprovizionare. Livrările mai multor produse, de la cremă de brânză la file de pui ar putea de asemenea să fie supusă la presiuni.

#cartofi prajiti #McDonalds #criză #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.