Politicienii europeni au alocat deja aproximativ 280 de miliarde de euro pentru a combate creşterea galopantă a preţurilor la energie pentru intreprinderi şi consumatori. Cu toate acestea, criza energetică capătă amploare şi mai mare, iar suma ar putea să nu fie de ajuns, scrie Bloomberg.
Pe lângă faptul că Rusia a redus drastic livrările de gaze, europenii se confruntă şi cu întreruperi suferite de marile centrale electrice, fapt care continuă să afecteze aprovizionarea continentului cu energie. Preţurile pentru energie au crescut de 10 ori comparativ cu media ultimilor cinci ani.
Problemele europenilor sunt din ce în ce mai mari pentru că Rusia pregăteşte o închidere pentru mentenaţă a gazoductului Nord Stream. În acest context, temerile privind oprirea totală a livrărilor de gaz rusesc au crescut puternic. Dacă robinetul rusesc se închide, încercarea Europei de a acumula suficient gaz în depozite pentru a trece cu bine peste iarnă ar putea eşua.
Până în prezent, guvernele Europei s-au concentrat pe reducerea facturilor la energie prin reducerea consumului, o abordare care ar putea fi rapid depăşită de creşterea preţurilor şi care ar putea să înrăutăţească problema.
Iniţiative precum reducerea impozitului pe gaz sau lansarea unei subvenţii pentru încălzire ar putea fi utile, însă fără a pune pe masa restricţii legate de nivelul veniturilor sau a eficienţei energetice, acestea ar duce mai degrabă la solidificarea cererii şi nu la limitarea acesteia.
„Măsurile de până acum pot cel mult să pună gaz pe foc. Liderii europeni trebuie să înţeleagă că încă nu am ajuns la cel mai grav moment al crizei”, a declarat a declarat Joanna Mackowiak-Pandera preşedintele Forum Energii din Varşovia.
