Criza energetică care zguduie Europa e mai gravă decât s-a anticipat: Liderii UE au pus pe masa 280 de miliarde de euro

Politicienii europeni au alocat deja aproximativ 280 de miliarde de euro pentru a combate creşterea galopantă a preţurilor la energie pentru intreprinderi şi consumatori. Cu toate acestea, criza energetică capătă amploare şi mai mare, iar suma ar putea să nu fie de ajuns, scrie Bloomberg.

Pe lângă faptul că Rusia a redus drastic livrările de gaze, europenii se confruntă şi cu întreruperi suferite de marile centrale electrice, fapt care continuă să afecteze aprovizionarea continentului cu energie. Preţurile pentru energie au crescut de 10 ori comparativ cu media ultimilor cinci ani.

Problemele europenilor sunt din ce în ce mai mari pentru că Rusia pregăteşte o închidere pentru mentenaţă a gazoductului Nord Stream. În acest context, temerile privind oprirea totală a livrărilor de gaz rusesc au crescut puternic. Dacă robinetul rusesc se închide, încercarea Europei de a acumula suficient gaz în depozite pentru a trece cu bine peste iarnă ar putea eşua.

Până în prezent, guvernele Europei s-au concentrat pe reducerea facturilor la energie prin reducerea consumului, o abordare care ar putea fi rapid depăşită de creşterea preţurilor şi care ar putea să înrăutăţească problema.

Iniţiative precum reducerea impozitului pe gaz sau lansarea unei subvenţii pentru încălzire ar putea fi utile, însă fără a pune pe masa restricţii legate de nivelul veniturilor sau a eficienţei energetice, acestea ar duce mai degrabă la solidificarea cererii şi nu la limitarea acesteia.

„Măsurile de până acum pot cel mult să pună gaz pe foc. Liderii europeni trebuie să înţeleagă că încă nu am ajuns la cel mai grav moment al crizei”, a declarat a declarat Joanna Mackowiak-Pandera preşedintele Forum Energii din Varşovia.

#Energie #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.