Criza energiei! Ministerul Infrastructurii ridică din umeri. Nu are de unde acoperi deficitul de curent

12 Oct. 2022, 14:10
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
12 Oct. 2022, 14:10 // Slider //  bani.md

Ministerul Infrastructurii, într-o postare pe Facebook, recomandă reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf, după ce Ucraina a sistat livrările din cauza infrastructurii energetice afectate de bombardamente.

„Mai devreme, la 1 octombrie 2022 livrările de gaze naturale către Moldova au fost reduse cu circa 35%. Livrările zilnice sunt la nivel de 5,7 mil. m³/zi. Acest volum nu acoperă întregul necesar de gaze naturale al țării noastre. Centralele electrice nu au suficient combustibil gazos pentru a produce 100% din necesarul de consum. CTE Moldovenească / МГРЭС, de la care achiziționăm cea mai mare parte de energie electrică, poate acoperi doar 70% din consumul nostru. Volumul zilnic de gaze naturale livrat către МГРЭС poate asigura funcționarea a maxim 3 blocuri energetice. În orele de vârf, МГРЭС poate genera maxim 600 MW pentru ambele maluri ale Nistrului”, se arată în mesajul ministerului.

La momentul actual, centralele electrice cu termoficare / CET-urile generează o capacitate de maxim 50 MW. În orele de vârf, capacitățile existente în surse regenerabile de energie produc cea mai mică cantitate de energie electrică. Energia solară fotovoltaică nu este accesibilă noaptea.

Capacitatea transfrontalieră alocată permisă pentru schimburi comerciale dintre Moldova și ENTSO-E la moment constituie 100 MW.

„Astfel, în orele de vârf, consumul de energie electrică depășește capacitățile de generare disponibile. Deficitul de energie electrică în anumite intervale de timp variază între 50 MW și 100 MW. Cu alte cuvinte, atunci când consumul nostru depășește 750 MW nu avem surse de acoperire a consumului”, a se mai spune în mesajul ministerului.

Drept recomandare pentru a face față deficitului de energie electrică, Ministerul Infrastructurii susține că drept soluție este transferăm consumul de vârf pentru orele de noapte, când capacitățile de generare acoperă sarcina electrică de consum. Spre exemplu, să programăm utilizarea anumitor aparate electrocasnice în orele de noapte după 23:00 – mașina de spălat rufe, mașina de spălat vase, uscătorul de rufe, aparatul de aer condiționat, încălzitorul electric, boilerul electric, încărcătorul telefonului mobil și a notebook-ului.

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!