Criza gazelor. Declarații de sub mustața secretarului de presă a lui Putin, Peskov: Strict comercial

Livrările de gaz ale Gazprom către Moldova sunt o chestiune pur comercială, nu este vorba de politică, potrivit secretarului de presă al Președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, comentând declarațiile premierului Republicii Moldova, Natalia Gavrilita, că Gazprom a avertizat autoritățile țării cu privire la o posibilă oprire a gazelor pentru neplata avansului din luna ianuarie.

Gazul care se furnizează gaz, trebuie plătit. Aici nu există duble standarde”, a spus Peskov, răspunzând la întrebarea dacă Kremlinul crede că situația cu livrările de gaze către Moldova este una politică.

Peskov a atras atenția asupra faptului că problema gazului ar trebui adresată în primul rând lui Gazpromului, dar nu Kremlinului. „Aceasta este mai degrabă o problemă comercială și trebuie discutată cu Gazprom”, a spus oficialul.

Gazprom are obligații contractuale cu cumpărătorii de gaze. Există o anumită sumă care trebuie plătită. Gazprom, ca societate internațională pe acțiuni, trebuie să vândă mărfuri și să primească bani pentru aceasta, nu poate da bunuri gratuit” – a adăugat secretarul de presă.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat astăzi într-o conferință de presă că Moldovagaz a fost înștiințată de Gazprom prin care anunță sistarea gazelor în cazul neachitarii integrale de către compania Moldovagaz a plății avansului pentru consumul de gaze din luna ianuarie.

Gavrilița a acuzat Gazpromul de lipsă de implicare, în condițiile în care concernul rus este acționar majoritar.

Moldova şi Gazprom au convenit asupra unui contract pe cinci ani care a intrat în vigoare din 1 noiembrie şi care prevede ca Moldova să plătească un avans până pe 20 a fiecărei luni.

Nu este prima dată când negocierile dintre Moldovagaz şi Gazprom eşuează. În octombrie, anul trecut, Moldova a declarat stare de urgenţă din motive similare.

#gaz #deconectare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.