Criza lovește cu tărie într-o țară NATO: Inflație uriașă de 58% și prăbușire a monedei naționale

O țară NATO este lovită de o criză majoră, inflația va ajunge la 58% până la sfârșitul anului, iar cursul monedei naționale a căzut sever, cu mai mult de 30% față de începutul lui 2023. Noul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, Gaye Erkan, a spus că inflația va fi mai mult decât dublă față de predicțiile anterioare.

Erkan a spus că evoluțiile cursului de schimb, modificările politicii economice, cererea internă mai puternică decât se aștepta și o nouă abordare de prognoză au contribuit toate la o previziune mai mare, potrivit CNBC.

Numită la Banca Centrală a Turciei pe 9 iunie 2023, analiștii au sugerat că venirea lui Erkan – împreună cu un nou ministru turc de Finanțe – ar putea semnala un pivot în politica monetară după ani de costuri scăzute ale împrumuturilor și inflație în creștere.

Această așteptare a fost îndeplinită mai târziu în cursul lunii, când Banca Centrală aproape și-a dublat rata cheie a dobânzii de la 8,5% la 15%, prima sa creștere din martie 2021. Aceasta a fost urmată de o creștere cu 250 de puncte de bază în iulie, deși aceasta a fost mai mică decât asteptat.

În timp ce creșterea prețurilor a afectat multe economii din întreaga lume, inflația a atins niveluri uluitoare în Turcia de până la 85%. Inflația în iunie a ajuns la 38,2% pe o bază anuală și 3,9% pe lună.

Banca centrală și-a revizuit, de asemenea, prognoza pentru sfârșitul anului 2024 la 33%, iar prognoza pentru sfârșitul anului următor la 15%.

„Prin decizii privind înăsprirea cantitativă, vom asigura o dezvoltare stabilă a lichidității în lira turcească, fără a genera excesive rate de schimb și cerere internă”, a spus Erkan.
Lira turcească a înregistrat numeroase noi minime record în ultimele 18 luni. Lira turcească s-a tranzacționat la 26,96 față de dolar începând cu 27 iulie 2023 și a slăbit cu peste 30% față de începutul anului.

Rata lunară a inflației din luna iunie a Turciei a fost mai mică decât se aștepta, în ciuda prăbușirii continue a lirei după realegerea președintelui Recep Tayyip Erdogan. Pe o bază anuală, inflația a crescut la 38,21%, de asemenea ușor mai mică decât previziunile Reuters de 39,47%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #criză #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.