Croația va folosi moneda euro începând cu 1 ianuarie 2023

Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat marţi cele trei acte juridice finale necesare pentru a-i permite Croaţiei să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023, informează AFP.

Unul dintre cele trei acte juridice stabileşte rata de conversie dintre euro şi kuna croată la 7,53450 kune pentru 1 euro.

Astfel se încheie procesul din cadrul Consiliului care îi va permite Croaţiei să devină membru al zonei euro şi să beneficieze de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând cu anul viitor, transmite Agerpres.

„Aş dori să-l felicit pe omologul meu, Zdravko Maric, şi întreaga Croaţie pentru că a devenit cea de-a 20-a ţară care aderă la zona euro. Adoptarea monedei euro nu este o cursă, ci o decizie politică responsabilă. Croaţia a îndeplinit cu succes toate criteriile economice necesare şi va plăti în euro începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat ministru ceh de Finanţe, Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi a comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru aderarea Croaţiei la zona euro la data de 1 iunie, când a apreciat că această ţară îndeplineşte criteriile necesare pentru aderare, inclusiv pe cele referitoare la inflaţie şi datorie publică.

Finalizarea procedurii de aderare a Croaţiei la zona euro intervine într-un moment în care moneda europeană a ajuns la paritate cu dolarul american, un nivel fără precedent după luna decembrie 2002. Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat lirele, francii, mărcile şi drahmele pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări:

Slovenia în 2007;
Cipru şi Malta în 2008;
Slovacia în 2009;
Estonia în 2011;
Letonia în 2014;
Lituania în 2015.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

#moneda unica #croatia #euro #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a activat rezervele strategice de stat, eliberând 30.000 de tone de motorină și 80.000 de tone de țiței, în contextul riscului iminent de apariție a unui deficit de carburanți pe piața internă. Măsura a fost aprobată de Guvern la solicitarea companiei OMV Petrom, în urma unor probleme majore de aprovizionare cu țiței din Azerbaidjan.

Un transport de țiței destinat rafinăriei Petrobrazi a fost declarat contaminat și respins, iar un al doilea lot a fost, de asemenea, considerat neconform. În total, aproximativ 184.000 de tone de țiței au fost blocate, punând în pericol continuitatea producției de motorină.

Pentru a preveni apariția unui deficit care ar fi afectat aprovizionarea națională, în special în plin sezon estival și într-un context economic fragil, autoritățile au decis să activeze stocurile de urgență. Ministerul Energiei a informat oficial Comisia Europeană cu privire la situația apărută, catalogată drept stare de criză în aprovizionarea cu țiței.

Această măsură vine în contextul în care carburanții se confruntă deja cu o creștere de prețuri: majorarea accizelor și a TVA-ului a dus la scumpirea motorinei cu aproximativ 0,40 lei/litru, atingând un preț mediu național de 7,42 lei/litru.

Autoritățile susțin că nu există în acest moment un deficit real de motorină în rețelele comerciale, însă intervin preventiv pentru a evita disfuncționalități în lanțul de aprovizionare și pentru a asigura stabilitatea energetică a țării.