Croația va folosi moneda euro începând cu 1 ianuarie 2023

12 Iul. 2022, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Iul. 2022, 17:57 // Actual //  MD Bani

Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat marţi cele trei acte juridice finale necesare pentru a-i permite Croaţiei să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023, informează AFP.

Unul dintre cele trei acte juridice stabileşte rata de conversie dintre euro şi kuna croată la 7,53450 kune pentru 1 euro.

Astfel se încheie procesul din cadrul Consiliului care îi va permite Croaţiei să devină membru al zonei euro şi să beneficieze de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând cu anul viitor, transmite Agerpres.

„Aş dori să-l felicit pe omologul meu, Zdravko Maric, şi întreaga Croaţie pentru că a devenit cea de-a 20-a ţară care aderă la zona euro. Adoptarea monedei euro nu este o cursă, ci o decizie politică responsabilă. Croaţia a îndeplinit cu succes toate criteriile economice necesare şi va plăti în euro începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat ministru ceh de Finanţe, Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi a comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru aderarea Croaţiei la zona euro la data de 1 iunie, când a apreciat că această ţară îndeplineşte criteriile necesare pentru aderare, inclusiv pe cele referitoare la inflaţie şi datorie publică.

Finalizarea procedurii de aderare a Croaţiei la zona euro intervine într-un moment în care moneda europeană a ajuns la paritate cu dolarul american, un nivel fără precedent după luna decembrie 2002. Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat lirele, francii, mărcile şi drahmele pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări:

  • Slovenia în 2007;
  • Cipru şi Malta în 2008;
  • Slovacia în 2009;
  • Estonia în 2011;
  • Letonia în 2014;
  • Lituania în 2015.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Realitatea Live

06 Apr. 2025, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Apr. 2025, 12:07 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!