CSI - „arma” lui Putin de a controla fostele republici unionale. Nantoi: CSI a murit și hoitul lui oleacă mai pute

CSI a murit și hoitul lui oleacă mai pute. Faptul că, în 2012, fostul premier Filat a semnat Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI n-a încurcat rușilor să ne impună embargouri, potrivit deputatului PAS, Oazu Nantoi.

În opinia deputatului, în relațiile cu fostele republici unionale, rușii primii sfidează tot ce ar putea fi numit norme de drept internațional.

Uniunea Euroasiatică este un proiect neconvingător și neatrăgător. Astăzi însă Federația Rusă neagă suveranitatea Ucrainei și dorește să mențină această țară sub control geopolitic. Atunci când Kremlinul înaintează ultimatum că Alianța Nord-Atlantică trebuie să ofere garanții în scris că Ucraina nu va adera la NATO, se urmăresc cel puțin trei scopuri: ruinarea imaginii Alianței, demoralizarea Ucrainei și întoarcerea acesteia sub controlul Moscovei, în baza acordurilor de la Mink, care au fost semnate în condițiile când Rusia ținea pistolul la tâmpla Ucrainei, ucigând zi de zi sute de soldați ucraineni”, a explicat Nantoi.

Deputatul a declarat, într-un interviu pentru jurnal.md, că Republica Moldova este ținută de Rusia în calitate de „model pozitiv” pentru Ucraina.

În decembrie, când marioneta rusească Krasnoselski i-a trimis o scrisoare doamnei președinte, propunând reluarea negocierilor în formatul 5+2, Dmitri Kozak chiar a tras o fugă la Viena, la OSCE, promovând aceeași idee. Asta înseamnă că Rusia dorește să impună Ucrainei îngenuncheate acest model, dar se pare că ucrainenii au învățat din greșelile noastre. Și aici nu văd rostul de ce Rusia ar trebui să atace și R. Moldova. Nu cred că trebuie să intrăm în panică, deoarece în acestă conflagrație ținta este Ucraina”, a punctat Nantoi.

#Nantoi #CSI #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).