CSI - „arma” lui Putin de a controla fostele republici unionale. Nantoi: CSI a murit și hoitul lui oleacă mai pute

CSI a murit și hoitul lui oleacă mai pute. Faptul că, în 2012, fostul premier Filat a semnat Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI n-a încurcat rușilor să ne impună embargouri, potrivit deputatului PAS, Oazu Nantoi.

În opinia deputatului, în relațiile cu fostele republici unionale, rușii primii sfidează tot ce ar putea fi numit norme de drept internațional.

Uniunea Euroasiatică este un proiect neconvingător și neatrăgător. Astăzi însă Federația Rusă neagă suveranitatea Ucrainei și dorește să mențină această țară sub control geopolitic. Atunci când Kremlinul înaintează ultimatum că Alianța Nord-Atlantică trebuie să ofere garanții în scris că Ucraina nu va adera la NATO, se urmăresc cel puțin trei scopuri: ruinarea imaginii Alianței, demoralizarea Ucrainei și întoarcerea acesteia sub controlul Moscovei, în baza acordurilor de la Mink, care au fost semnate în condițiile când Rusia ținea pistolul la tâmpla Ucrainei, ucigând zi de zi sute de soldați ucraineni”, a explicat Nantoi.

Deputatul a declarat, într-un interviu pentru jurnal.md, că Republica Moldova este ținută de Rusia în calitate de „model pozitiv” pentru Ucraina.

În decembrie, când marioneta rusească Krasnoselski i-a trimis o scrisoare doamnei președinte, propunând reluarea negocierilor în formatul 5+2, Dmitri Kozak chiar a tras o fugă la Viena, la OSCE, promovând aceeași idee. Asta înseamnă că Rusia dorește să impună Ucrainei îngenuncheate acest model, dar se pare că ucrainenii au învățat din greșelile noastre. Și aici nu văd rostul de ce Rusia ar trebui să atace și R. Moldova. Nu cred că trebuie să intrăm în panică, deoarece în acestă conflagrație ținta este Ucraina”, a punctat Nantoi.

#Nantoi #CSI #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate, riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.