CSI - „arma” lui Putin de a controla fostele republici unionale. Nantoi: CSI a murit și hoitul lui oleacă mai pute

CSI a murit și hoitul lui oleacă mai pute. Faptul că, în 2012, fostul premier Filat a semnat Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI n-a încurcat rușilor să ne impună embargouri, potrivit deputatului PAS, Oazu Nantoi.

În opinia deputatului, în relațiile cu fostele republici unionale, rușii primii sfidează tot ce ar putea fi numit norme de drept internațional.

Uniunea Euroasiatică este un proiect neconvingător și neatrăgător. Astăzi însă Federația Rusă neagă suveranitatea Ucrainei și dorește să mențină această țară sub control geopolitic. Atunci când Kremlinul înaintează ultimatum că Alianța Nord-Atlantică trebuie să ofere garanții în scris că Ucraina nu va adera la NATO, se urmăresc cel puțin trei scopuri: ruinarea imaginii Alianței, demoralizarea Ucrainei și întoarcerea acesteia sub controlul Moscovei, în baza acordurilor de la Mink, care au fost semnate în condițiile când Rusia ținea pistolul la tâmpla Ucrainei, ucigând zi de zi sute de soldați ucraineni”, a explicat Nantoi.

Deputatul a declarat, într-un interviu pentru jurnal.md, că Republica Moldova este ținută de Rusia în calitate de „model pozitiv” pentru Ucraina.

În decembrie, când marioneta rusească Krasnoselski i-a trimis o scrisoare doamnei președinte, propunând reluarea negocierilor în formatul 5+2, Dmitri Kozak chiar a tras o fugă la Viena, la OSCE, promovând aceeași idee. Asta înseamnă că Rusia dorește să impună Ucrainei îngenuncheate acest model, dar se pare că ucrainenii au învățat din greșelile noastre. Și aici nu văd rostul de ce Rusia ar trebui să atace și R. Moldova. Nu cred că trebuie să intrăm în panică, deoarece în acestă conflagrație ținta este Ucraina”, a punctat Nantoi.

#Nantoi #CSI #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.