Cu ușile închise și fără acces pentru presă, deputații aprobă noi numiri la Curtea Supremă de Justiție

03 Mart. 2021, 12:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
03 Mart. 2021, 12:42 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, care a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro, ar putea fi unul dintre următorii vicepreședinți la CSJ. Un raport pozitiv în acest sens a fost aprobat astăzi, 3 martie, în cadrul ședinței Comisiei juridică, numiri şi imunități, care a avut loc cu ușile închise.

Deputatul Fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Sergiu Litvinenco, și-a exprimat speranța că deputații din plenul Parlamentului nu vor vota pentru numirea Tamarei Chișca-Doneva la funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție.

„Teoretic, plenul Parlamentului poare respinge numirea doamnei în calitate de vicepreședintă la CSJ, însă după cum se vede, majoritatea Șor-Dodon este beton. Când te uiți cum funcționează această majoritate și ce decizii iau, îți dai seama că dizolvarea parlamentului este iminentă”, a declarat Litvinenco.

Realitatea.md precizează că Tamara Chișca-Doneva este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție din 2003. În prezent, ea deține interimatul funcției de preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

Și deputatul Pltaformei DA, Dinu Plângău și-a expus dezacordul cu privire la modul în care a fost organizată ședința Comisiei juridică, numiri şi imunități.

De asemenea, judecătorii Nadejda Toma și Ghenadie Plămădeală au primit undă verde pentru a fi înaintați în fața plenului pentru funcțiile de vicepreședinte(Nadejda Toma) și judecător(Ghenadie Plămădeală) la CSJ.

Totodată, numirea lui Nicolae Șova și Anatolie Minciună rămâne la latitudinea plenului în contextul în care comisia parlamentară nu au găsit un numitor commun.

Realitatea Live

29 Iun. 2025, 10:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2025, 10:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO