Cum a dispărut un container plin cu aur. Jaf de proporții chiar pe aeroport

Poliţia canadiană investighează un jaf care a avut loc pe Aeroportul Internaţional Pearson din Toronto, care este folosit adesea pentru a expedia aurul extras din minele din provincia Ontario.

Un container care conţinea aur şi alte obiecte de valoare – evaluate la 14,8 milioane de dolari americani (20 de milioane de dolari canadieni) – a dispărut pur şi simplu în ceea ce ar putea fi unul dintre cele mai mari jafuri din istoria Canadei, relatează BBC.
Jaful a avut loc luni, 17 aprilie.

Containerul „de mare valoare” a ajuns la aeroport în cursul serii şi a fost transportat la o instalaţie de depozitare a mărfurilor. Poliţia crede că acolo a avut loc jaful.

Furtul ar putea fi unul dintre cele mai mari jafuri din istoria Canadei, după Marele jaf al siropului de arţar canadian din 2011 şi 2012, când 3.000 de tone de sirop, în valoare de 18,7 milioane de dolari, au fost furate dintr-o instalaţie de depozitare din Quebec.

Inspectorul Stephen Duivesteyn, de la Poliţia Regională Peel, a declarat că echipa sa investighează „toate pistele” şi a descris incidentul de luni ca fiind „izolat” şi „rar”.
El a precizat că acest container special de avion avea o dimensiune de aproximativ 5-6 metri pătraţi, dar a refuzat să spună cât cântărea.

Publicaţia The Toronto Sun susţine că ar fi vorba despre circa 1,6 tone şi scrie că poliţia crede că ar fi implicate grupuri de crimă organizată.

Poliţia nu a dorit să comenteze cu privire la dovezile adunate până în prezent, la destinaţia finală a încărcăturii şi nici nu a spus cine era destinatarul acesteia. De asemenea, poliţia nu ştie dacă suspecţii se află încă în ţară, potrivit Toronto Star.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#container #dispariție #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.