Cum a dispărut un container plin cu aur. Jaf de proporții chiar pe aeroport

Poliţia canadiană investighează un jaf care a avut loc pe Aeroportul Internaţional Pearson din Toronto, care este folosit adesea pentru a expedia aurul extras din minele din provincia Ontario.

Un container care conţinea aur şi alte obiecte de valoare – evaluate la 14,8 milioane de dolari americani (20 de milioane de dolari canadieni) – a dispărut pur şi simplu în ceea ce ar putea fi unul dintre cele mai mari jafuri din istoria Canadei, relatează BBC.
Jaful a avut loc luni, 17 aprilie.

Containerul „de mare valoare” a ajuns la aeroport în cursul serii şi a fost transportat la o instalaţie de depozitare a mărfurilor. Poliţia crede că acolo a avut loc jaful.

Furtul ar putea fi unul dintre cele mai mari jafuri din istoria Canadei, după Marele jaf al siropului de arţar canadian din 2011 şi 2012, când 3.000 de tone de sirop, în valoare de 18,7 milioane de dolari, au fost furate dintr-o instalaţie de depozitare din Quebec.

Inspectorul Stephen Duivesteyn, de la Poliţia Regională Peel, a declarat că echipa sa investighează „toate pistele” şi a descris incidentul de luni ca fiind „izolat” şi „rar”.
El a precizat că acest container special de avion avea o dimensiune de aproximativ 5-6 metri pătraţi, dar a refuzat să spună cât cântărea.

Publicaţia The Toronto Sun susţine că ar fi vorba despre circa 1,6 tone şi scrie că poliţia crede că ar fi implicate grupuri de crimă organizată.

Poliţia nu a dorit să comenteze cu privire la dovezile adunate până în prezent, la destinaţia finală a încărcăturii şi nici nu a spus cine era destinatarul acesteia. De asemenea, poliţia nu ştie dacă suspecţii se află încă în ţară, potrivit Toronto Star.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#container #dispariție #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.