Cum a fost anul 2021 pentru economia Republicii Moldova? De la rezultatele în agricultură la creșterea prețului la gaz

Recuperarea economică rapidă din acest an, după recesiunea din anul 2020, poate fi catalogată ca cel mai important eveniment pozitiv al anului economic 2021. „În primele 9 luni s-a înregistrat o creștere de peste 10%, iar pe întreg anul se estimează o creștere de 8-10%. Vedem o reanimare a investițiilor, în special a celor private”, a explicat Stas Madan, expert economic la „Expert Grup”, care a comentat, la solicitarea IPN, evoluția situației economice în anul care se încheie. Un alt element punctat este creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. „Evoluțiile încasărilor la bugetul public național au mers destul de bine în acest an și au permis finanțarea unor programe de cheltuieli importante”, a remarcat expertul.

Unul dintre elementele mai puțin satisfăcătoare este deficitul bugetar, care este unul „major” și tinde să devină „o nouă normalitate” și pentru Republica Moldova.

„Chiar dacă înțelegem că situațiile excepționale impun și măsuri excepționale, această situație trebuie urmărită cu atenție în perioada următoare, inclusiv din perspectiva deservirii datoriei publice. Pentru anul viitor avem un deficit bugetar destul de însemnat, de peste 15 miliarde de lei”, a specificat Stat Madan.

Un alt element mai puțin pozitiv este amânarea pentru 2022, respectiv neinițierea în 2021, a unor reforme de importanță majoră – cum ar fi reforma teritorial-administrativă ș.a.

„Anul viitor va fi unul critic din perspectiva implementării unor reforme, pentru că ulterior, în a doua parte a anului, se va intra iarăși într-o logică electorală, într-un nou ciclu electoral și, respectiv, probabilitatea implementării reformelor va fi mult mai mică. De aceea, este important ca în special în perioada următoare aceste procese să fie dinamizate la maximum, ca să poată fi realizate”.

Cu toate că în 2021 economia Republicii Moldova și-a revenit în mare măsură din recesiune, inclusiv datorită faptului că agricultura moldovenească a înregistrat rezultate foarte bune, guvernarea nu a reușit să redreseze situația socială din țară. Scăderea PAS în sondaje este reflectarea problemelor sociale din Republica Moldova. „Ținând cont de promisiunile pe care le-a făcut PAS și de marile așteptări din partea cetățenilor, lucrurile nu au mers așa cum și-au dorit oamenii”, a menționat Veaceslav Berbeca, expert la IDIS „Viitorul”.

„Înțelegem că lucrurile nu pot fi schimbare peste noapte, nu pot fi rezolvate repede probleme care dăinuie de ani de zile. Pentru ca să fie obținute rezultate bune, este nevie de timp, de resurse umane, resurse financiare. Dar oamenii din Republica Moldova nu mai vor să aștepte fiindcă așteaptă de 30 de ani. Și suntem tot acolo – într-o sărăcie lucie. Scăderea nivelului de viață (pe fundalul creșterii economice, n.r.), determinată de creșterea tarifului la gaze naturale și la produsele alimentare, scăderea puterii de cumpărare a oamenilor este una dintre explicațiile de ce PAS-ul a scăzut în sondaje la sfârșitul anului 2021”, a adăugat Veaceslav Berbeca.

#recuperare economica #preturi #reforme #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.