Cum a fost anul 2021 pentru economia Republicii Moldova? De la rezultatele în agricultură la creșterea prețului la gaz

Recuperarea economică rapidă din acest an, după recesiunea din anul 2020, poate fi catalogată ca cel mai important eveniment pozitiv al anului economic 2021. „În primele 9 luni s-a înregistrat o creștere de peste 10%, iar pe întreg anul se estimează o creștere de 8-10%. Vedem o reanimare a investițiilor, în special a celor private”, a explicat Stas Madan, expert economic la „Expert Grup”, care a comentat, la solicitarea IPN, evoluția situației economice în anul care se încheie. Un alt element punctat este creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. „Evoluțiile încasărilor la bugetul public național au mers destul de bine în acest an și au permis finanțarea unor programe de cheltuieli importante”, a remarcat expertul.

Unul dintre elementele mai puțin satisfăcătoare este deficitul bugetar, care este unul „major” și tinde să devină „o nouă normalitate” și pentru Republica Moldova.

„Chiar dacă înțelegem că situațiile excepționale impun și măsuri excepționale, această situație trebuie urmărită cu atenție în perioada următoare, inclusiv din perspectiva deservirii datoriei publice. Pentru anul viitor avem un deficit bugetar destul de însemnat, de peste 15 miliarde de lei”, a specificat Stat Madan.

Un alt element mai puțin pozitiv este amânarea pentru 2022, respectiv neinițierea în 2021, a unor reforme de importanță majoră – cum ar fi reforma teritorial-administrativă ș.a.

„Anul viitor va fi unul critic din perspectiva implementării unor reforme, pentru că ulterior, în a doua parte a anului, se va intra iarăși într-o logică electorală, într-un nou ciclu electoral și, respectiv, probabilitatea implementării reformelor va fi mult mai mică. De aceea, este important ca în special în perioada următoare aceste procese să fie dinamizate la maximum, ca să poată fi realizate”.

Cu toate că în 2021 economia Republicii Moldova și-a revenit în mare măsură din recesiune, inclusiv datorită faptului că agricultura moldovenească a înregistrat rezultate foarte bune, guvernarea nu a reușit să redreseze situația socială din țară. Scăderea PAS în sondaje este reflectarea problemelor sociale din Republica Moldova. „Ținând cont de promisiunile pe care le-a făcut PAS și de marile așteptări din partea cetățenilor, lucrurile nu au mers așa cum și-au dorit oamenii”, a menționat Veaceslav Berbeca, expert la IDIS „Viitorul”.

„Înțelegem că lucrurile nu pot fi schimbare peste noapte, nu pot fi rezolvate repede probleme care dăinuie de ani de zile. Pentru ca să fie obținute rezultate bune, este nevie de timp, de resurse umane, resurse financiare. Dar oamenii din Republica Moldova nu mai vor să aștepte fiindcă așteaptă de 30 de ani. Și suntem tot acolo – într-o sărăcie lucie. Scăderea nivelului de viață (pe fundalul creșterii economice, n.r.), determinată de creșterea tarifului la gaze naturale și la produsele alimentare, scăderea puterii de cumpărare a oamenilor este una dintre explicațiile de ce PAS-ul a scăzut în sondaje la sfârșitul anului 2021”, a adăugat Veaceslav Berbeca.

#recuperare economica #preturi #reforme #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.