Cum arată pe interior casa lui Mark Zuckerberg, cunoscut pentru un trai extrem de modest pentru banii pe care îi are

Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, în vârstă de 36 de ani, a reușit să adăuge 40 de miliarde de dolari la averea sa în anul 2020 și a depăsit astfel pragul de 100 de miliarde de dolari. Cu toate astea, miliardarul conduce o mașină accesibilă oricui și poate haine simple. Investește însă în imobiliare, în educația copiilor săi și în cercetarea medicală.

În topul Forbes al miliardarilor lumii, Zuckerbeg e pe locul 5, după Jeff Bezos (177 miliarde $), Elon Musk (151 miliarde $), Bernard Arnault și familia, deținătorii conglomeratului de lux LVMH (150 miliarde $) și Bill Gates (124 miliarde $).

Stil de viață discret, alături de familia sa

În ciuda statutului său, Zuckerberg duce o viață discretă alături de soția sa, Priscilla Chan, și cele două fiice ale lor.

Casa în care locuiește Mark Zuckerberg

Uite așa arată interiorul și exteriorul casei în care locuiește familia Zuckerberg:

Zuckerberg nu se îmbracă în haine extravagante, ci preferă blugii, tricourile și puloverele simple. Cu toate astea, multe dintre piesele sale vestimentare sunt mai scumpe decât par, iar valoarea lor se ridică câteodată la mii de dolari.

Mașinile lui Mark Zuckerberg

Și mașinile alese sunt relativ simple, alese să nu sară în ochi – Acura TSX, Volkswagen Golf GTI sau Honda Fit, toate evaluate la sau sub 30.000 de dolari.

Pe ce cheltuie banii Mark Zuckerberg

Investiții în imobiliare

Un domeniu unde Zuckerberg nu se uită la bani când face cumpărături îl reprezintă imobiliarele. În mai 2011 a achiziționat, cu 7 milioane de dolari, o casă de 5.000 de metri pătrați care dispune de un „asistent artificial inteligent la comandă”, în Palo Alto. Aceasta e casa în care a ales să locuiască împreună cu familia sa.

Anul următor, a început să cumpere proprietățile din jurul casei sale, cheltuind peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea a patru case, cu planuri de nivelare și reconstruire.

De asemenea, el deține, din 2013, o casă de 5.500 metri pătrați în orașul Mission District din San Francisco, în care a continuat să investească peste un milion de dolari în renovări, precum adăugarea unei sere și redecorarea bucătăriei.

Portofoliul imobiliar al miliardarului nu se oprește aici. În 2014, el a cheltuit 100 de milioane de dolari pe două proprietăți de pe insula Kauai: plantația Kahu’aina, o fostă plantație de trestie de zahăr, și plaja Pila’a, o proprietate cu o plajă cu nisip alb.

Zuckerberg mai deține două proprietăți pe malul lacului Tahoe, care au costat 59 milioane de dolari. Una dintre case, numită Brushwood Estate, se întinde pe 5.233 de metri pătrați, pe 2 hectare de teren.

Vacanță în Hawaii

Zuckerberg călătorește mai mult în scopuri de muncă decât de plăcere, iar atunci când o face, Facebook cheltuiește mult. De exemplu, în 2020 securitatea pentru Zuckerberg și familia a costat compania Facebook 23 de milioane de dolari, conform celei mai recente declarații de împuternicire a companiei.

Pandemia a făcut ca multe dintre călătoriile lui Zuckerberg să fie anulate, însă chiar și asa, el a fost surprins în vacanță în Hawaii, în timp ce făcea surfing pe o placă de surf electrică de 12.000 de dolari.

Miliarde pentru cercetări axate pe vindecarea bolilor

Zuckerberg are alături de soția sa, Priscilla Chan, o organizație filantropică fondată în 2015, axată pe „învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice”.

În 2017, Zuckerberg a anunțat că va vinde acțiuni în valoare de 35 și 75 de milioane de dolari în următoarele 18 luni pentru a finanța Inițiativa Chan Zuckerberg, totalizând între 6 și 12 miliarde de dolari.

Zuckerberg și Chan au investit, de asemenea, miliarde în cercetări axate pe vindecarea bolilor lumii până la sfârșitul secolului. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Inițiativa Chan Zuckerberg a lansat o organizație non-profit numită Biohub, pentru a începe studii despre vindecarea bolilor, inclusiv cercetări privind genomica, bolile infecțioase și dispozitivele implantabile.

#Mark zuckerberg #case vedete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.