Cum arată pe interior casa lui Mark Zuckerberg, cunoscut pentru un trai extrem de modest pentru banii pe care îi are

Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, în vârstă de 36 de ani, a reușit să adăuge 40 de miliarde de dolari la averea sa în anul 2020 și a depăsit astfel pragul de 100 de miliarde de dolari. Cu toate astea, miliardarul conduce o mașină accesibilă oricui și poate haine simple. Investește însă în imobiliare, în educația copiilor săi și în cercetarea medicală.

În topul Forbes al miliardarilor lumii, Zuckerbeg e pe locul 5, după Jeff Bezos (177 miliarde $), Elon Musk (151 miliarde $), Bernard Arnault și familia, deținătorii conglomeratului de lux LVMH (150 miliarde $) și Bill Gates (124 miliarde $).

Stil de viață discret, alături de familia sa

În ciuda statutului său, Zuckerberg duce o viață discretă alături de soția sa, Priscilla Chan, și cele două fiice ale lor.

Casa în care locuiește Mark Zuckerberg

Uite așa arată interiorul și exteriorul casei în care locuiește familia Zuckerberg:

Zuckerberg nu se îmbracă în haine extravagante, ci preferă blugii, tricourile și puloverele simple. Cu toate astea, multe dintre piesele sale vestimentare sunt mai scumpe decât par, iar valoarea lor se ridică câteodată la mii de dolari.

Mașinile lui Mark Zuckerberg

Și mașinile alese sunt relativ simple, alese să nu sară în ochi – Acura TSX, Volkswagen Golf GTI sau Honda Fit, toate evaluate la sau sub 30.000 de dolari.

Pe ce cheltuie banii Mark Zuckerberg

Investiții în imobiliare

Un domeniu unde Zuckerberg nu se uită la bani când face cumpărături îl reprezintă imobiliarele. În mai 2011 a achiziționat, cu 7 milioane de dolari, o casă de 5.000 de metri pătrați care dispune de un „asistent artificial inteligent la comandă”, în Palo Alto. Aceasta e casa în care a ales să locuiască împreună cu familia sa.

Anul următor, a început să cumpere proprietățile din jurul casei sale, cheltuind peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea a patru case, cu planuri de nivelare și reconstruire.

De asemenea, el deține, din 2013, o casă de 5.500 metri pătrați în orașul Mission District din San Francisco, în care a continuat să investească peste un milion de dolari în renovări, precum adăugarea unei sere și redecorarea bucătăriei.

Portofoliul imobiliar al miliardarului nu se oprește aici. În 2014, el a cheltuit 100 de milioane de dolari pe două proprietăți de pe insula Kauai: plantația Kahu’aina, o fostă plantație de trestie de zahăr, și plaja Pila’a, o proprietate cu o plajă cu nisip alb.

Zuckerberg mai deține două proprietăți pe malul lacului Tahoe, care au costat 59 milioane de dolari. Una dintre case, numită Brushwood Estate, se întinde pe 5.233 de metri pătrați, pe 2 hectare de teren.

Vacanță în Hawaii

Zuckerberg călătorește mai mult în scopuri de muncă decât de plăcere, iar atunci când o face, Facebook cheltuiește mult. De exemplu, în 2020 securitatea pentru Zuckerberg și familia a costat compania Facebook 23 de milioane de dolari, conform celei mai recente declarații de împuternicire a companiei.

Pandemia a făcut ca multe dintre călătoriile lui Zuckerberg să fie anulate, însă chiar și asa, el a fost surprins în vacanță în Hawaii, în timp ce făcea surfing pe o placă de surf electrică de 12.000 de dolari.

Miliarde pentru cercetări axate pe vindecarea bolilor

Zuckerberg are alături de soția sa, Priscilla Chan, o organizație filantropică fondată în 2015, axată pe „învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice”.

În 2017, Zuckerberg a anunțat că va vinde acțiuni în valoare de 35 și 75 de milioane de dolari în următoarele 18 luni pentru a finanța Inițiativa Chan Zuckerberg, totalizând între 6 și 12 miliarde de dolari.

Zuckerberg și Chan au investit, de asemenea, miliarde în cercetări axate pe vindecarea bolilor lumii până la sfârșitul secolului. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Inițiativa Chan Zuckerberg a lansat o organizație non-profit numită Biohub, pentru a începe studii despre vindecarea bolilor, inclusiv cercetări privind genomica, bolile infecțioase și dispozitivele implantabile.

#Mark zuckerberg #case vedete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții