Cum arată pe interior casa lui Mark Zuckerberg, cunoscut pentru un trai extrem de modest pentru banii pe care îi are

Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, în vârstă de 36 de ani, a reușit să adăuge 40 de miliarde de dolari la averea sa în anul 2020 și a depăsit astfel pragul de 100 de miliarde de dolari. Cu toate astea, miliardarul conduce o mașină accesibilă oricui și poate haine simple. Investește însă în imobiliare, în educația copiilor săi și în cercetarea medicală.

În topul Forbes al miliardarilor lumii, Zuckerbeg e pe locul 5, după Jeff Bezos (177 miliarde $), Elon Musk (151 miliarde $), Bernard Arnault și familia, deținătorii conglomeratului de lux LVMH (150 miliarde $) și Bill Gates (124 miliarde $).

Stil de viață discret, alături de familia sa

În ciuda statutului său, Zuckerberg duce o viață discretă alături de soția sa, Priscilla Chan, și cele două fiice ale lor.

Casa în care locuiește Mark Zuckerberg

Uite așa arată interiorul și exteriorul casei în care locuiește familia Zuckerberg:

Zuckerberg nu se îmbracă în haine extravagante, ci preferă blugii, tricourile și puloverele simple. Cu toate astea, multe dintre piesele sale vestimentare sunt mai scumpe decât par, iar valoarea lor se ridică câteodată la mii de dolari.

Mașinile lui Mark Zuckerberg

Și mașinile alese sunt relativ simple, alese să nu sară în ochi – Acura TSX, Volkswagen Golf GTI sau Honda Fit, toate evaluate la sau sub 30.000 de dolari.

Pe ce cheltuie banii Mark Zuckerberg

Investiții în imobiliare

Un domeniu unde Zuckerberg nu se uită la bani când face cumpărături îl reprezintă imobiliarele. În mai 2011 a achiziționat, cu 7 milioane de dolari, o casă de 5.000 de metri pătrați care dispune de un „asistent artificial inteligent la comandă”, în Palo Alto. Aceasta e casa în care a ales să locuiască împreună cu familia sa.

Anul următor, a început să cumpere proprietățile din jurul casei sale, cheltuind peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea a patru case, cu planuri de nivelare și reconstruire.

De asemenea, el deține, din 2013, o casă de 5.500 metri pătrați în orașul Mission District din San Francisco, în care a continuat să investească peste un milion de dolari în renovări, precum adăugarea unei sere și redecorarea bucătăriei.

Portofoliul imobiliar al miliardarului nu se oprește aici. În 2014, el a cheltuit 100 de milioane de dolari pe două proprietăți de pe insula Kauai: plantația Kahu’aina, o fostă plantație de trestie de zahăr, și plaja Pila’a, o proprietate cu o plajă cu nisip alb.

Zuckerberg mai deține două proprietăți pe malul lacului Tahoe, care au costat 59 milioane de dolari. Una dintre case, numită Brushwood Estate, se întinde pe 5.233 de metri pătrați, pe 2 hectare de teren.

Vacanță în Hawaii

Zuckerberg călătorește mai mult în scopuri de muncă decât de plăcere, iar atunci când o face, Facebook cheltuiește mult. De exemplu, în 2020 securitatea pentru Zuckerberg și familia a costat compania Facebook 23 de milioane de dolari, conform celei mai recente declarații de împuternicire a companiei.

Pandemia a făcut ca multe dintre călătoriile lui Zuckerberg să fie anulate, însă chiar și asa, el a fost surprins în vacanță în Hawaii, în timp ce făcea surfing pe o placă de surf electrică de 12.000 de dolari.

Miliarde pentru cercetări axate pe vindecarea bolilor

Zuckerberg are alături de soția sa, Priscilla Chan, o organizație filantropică fondată în 2015, axată pe „învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice”.

În 2017, Zuckerberg a anunțat că va vinde acțiuni în valoare de 35 și 75 de milioane de dolari în următoarele 18 luni pentru a finanța Inițiativa Chan Zuckerberg, totalizând între 6 și 12 miliarde de dolari.

Zuckerberg și Chan au investit, de asemenea, miliarde în cercetări axate pe vindecarea bolilor lumii până la sfârșitul secolului. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Inițiativa Chan Zuckerberg a lansat o organizație non-profit numită Biohub, pentru a începe studii despre vindecarea bolilor, inclusiv cercetări privind genomica, bolile infecțioase și dispozitivele implantabile.

#Mark zuckerberg #case vedete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.