Cum arată racheta și cine sunt membrii echipajului cu care va pleca Jeff Bezos în spațiu

Jeff Bezos va zbura mâine, 20 iulie 2021, deasupra liniei Karman care marchează altitudinea de 100 kilometri. Racheta și capsula miliardarului sunt pregătite și au trecut cu brio toate testele preliminare lansării.

„Am efectuat un test al sistemului de evadare în care am arătat cum poate evada capsula în cazul unei anomalii la decolarea rachetei. Misiunea M6 a fost despre testarea acestui lucru în cele mai grele condiții. Am aprins motorul în zbor și am arătat că putem recupera caspula în siguranță”, a afirmat Gary Lay, designer New Shepard.

Racheta cu care Bezos și pasagerii săi vor ajunge în spațiu are 19 metri lungime și o capacitate de șase locuri. Față de naveta lui Branson, aceasta este complet autonomă și decolează de la sol.

Jeff Bezos va merge în spațiu împreună cu fratele său, Mark, pensionara de 82 de ani, Wally Funk și Oliver, tânărul de 18 ani care l-a înlocuit pe câștigătorul anonim al licitației de 28 de milioane de dolari.

Altitudinea la care va ajunge capsula New Shepard este de 105 kilometri, trecând astfel peste linia Karman, aflată la 100 kilometri. După 10 minute de la decolare, capsula se va întoarce la sol cu ajutorul parașutelor. Evenimentul va marca 52 de ani de la aselenizarea lui Apollo 11.

#echipaj #zbor in spatiu #cosmos #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.