Cum funcționează Yandex Go în Moldova și ce riscuri reale există pentru pasageri, șoferi și bugetul public

28 Nov. 2025, 15:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
28 Nov. 2025, 15:51 // Bani și Afaceri //  bani.md

Pasagerii care aleg curse mai ieftine prin Yandex Go plătesc, de fapt, cu propria siguranță juridică și financiară, arată datele și analizele consultate de ZdG și de Asociația patronală a transportatorilor în regim de taxi. Mașini neautorizate, șoferi nedeclarați, asigurări nepotrivite, bani scoși din țară prin structuri offshore și instituții ale statului care reacționează lent – toate acestea transformă o aplicație „comodă și ieftină” într-un sistem cu riscuri reale pentru pasageri, șoferi și bugetul public.

Conform datelor analizate de Patronatul Transportatorilor Auto de Pasageri și Bagaje în Regim de Taxi (ATAT), aproximativ o treime dintre mașinile care prestează servicii prin Yandex Go în Chișinău nu sunt înregistrate în Registrul Operatorilor de Transport Rutier (ROTR) ca vehicule de taxi. Cu alte cuvinte, o parte semnificativă dintre mașinile care apar în aplicație ca „taxi” sunt, din punct de vedere legal, simple autoturisme personale.

Această „mică” diferență tehnică are consecințe majore: o mașină neînregistrată ca taxi nu este obligată să aibă poliță RCA specială pentru transport contra cost de pasageri. În realitate, multe circulă cu simple polițe RCA pentru uz personal, mult mai ieftine, dar care nu acoperă întotdeauna pasagerii în cazul unui accident produs în timpul unei curse comerciale.

În cazul unui impact grav, pasagerul care credea că este protejat ca într-un taxi autorizat riscă să se trezească în gol juridic: asiguratorul poate refuza despăgubirea pe motiv că mașina a fost folosită „în alt scop decât cel declarat”, Yandex nu este înscris ca operator de transport, iar firma locală care figurează pe hârtie – Ridetech SRL – declară zero venituri și se spală pe mâini de responsabilitate.

Structura contractuală complicată împinge pasagerul într-un labirint juridic. Ridetech SRL, compania creată în Chișinău pentru a „acorda licența de utilizare a Yandex Pro” și pentru a prelucra datele cu caracter personal, figurează în acte, dar nu are contracte directe cu parcurile de taxi, nu declară venituri și nu fiscalizează comisioanele pe care platforma le încasează.

Contractele reale sunt încheiate cu companii din Olanda și, mai nou, din Dubai – adică în afara jurisdicției directe a autorităților din R. Moldova. Banii plătiți de clienți cu cardul pleacă peste hotare, iar entitatea locală ridică din umeri.

Într-un asemenea scenariu, dacă un pasager vrea să ceară despăgubiri pentru vătămări, dizabilitate sau daune morale, nu are în față un operator clar, înregistrat și responsabil în R. Moldova. Mașina poate fi neautorizată, polița RCA poate să nu acopere situația, platforma invocă statutul de simplu „intermediar tehnologic”, iar compania locală se declară fără activitate. Practic, pasagerul riscă să rămână singur în fața sistemului.

Deși legea obligă platformele să prezinte trimestrial la ANTA lista vehiculelor și a șoferilor care au operat curse, verificările sunt fragmentare. ANTA recunoaște că a găsit neconformități și a aplicat sancțiuni, dar numărul de cazuri documentate – 164 în aproape doi ani – este infim raportat la un volum de peste 2 000 de șoferi activi lunar. Practic, doar vârful aisbergului ajunge în zona amenzilor.

În același timp, lacunele de control și implementare au efect direct nu doar asupra pasagerilor, ci și asupra bugetului public. Doar pentru 2025, ATAT estimează că statul pierde cel puțin 55 de milioane de lei anual din impozitele neplătite pentru circa 1 400 de șoferi care lucrează nedeclarați. La acestea se adaugă peste 7 milioane de lei pierduți din taxele locale pentru autorizarea mașinilor de taxi în Chișinău și alte milioane din TVA și alte impozite pe comisioanele exportate în afara țării.

Dacă pentru pasageri riscurile sunt mai ales de natură juridică și financiară în caz de accident, pentru șoferi sistemul creat în jurul Yandex Go poate deveni o capcană totală.

Analizele Fiscului și ale ATAT arată că, în unele luni, între 1 400 și 2 400 de șoferi au efectuat curse prin aplicație fără să fie declarați ca angajați ai companiilor de taxi cu care Yandex colaborează. Unele firme au ajuns să aibă câte 100–500 de șoferi „la negru”, deși în acte declarau câțiva angajați.

În timp ce veniturile reale și listele de șoferi se află în serverele Yandex și ale companiilor partenere, responsabilitatea cade pe umerii șoferilor și ai firmelor locale. Procurorii PCCOCS investighează, din 2024, un complex de scheme de evaziune fiscală și spălare de bani legat de serviciile de taxi prin aplicație, cu un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de lei pentru anii 2020–2021. Nouă companii sunt vizate, iar șase persoane au statut de învinuit.

În paralel, șoferii riscă să fie trași personal la răspundere pentru activitatea nedeclarată, să fie amendați pentru lipsa asigurărilor adecvate sau chiar să suporte din buzunar despăgubiri uriașe, dacă în cazul unui accident asiguratorul refuză plata pe motiv că polița RCA nu acoperă transportul contra cost.

În tot acest timp, relația lor cu platforma este, de fapt, una de dependență fără protecție: nu există un contract local cu Yandex pe care să-l poată contesta în instanță, comisioanele și tarifele sunt stabilite unilateral, iar blocarea contului în aplicație îi poate lăsa peste noapte fără sursă de venit.

Pe piață, Yandex Go a cucerit rapid clienții prin tarife mici și disponibilitate. Dar aceste prețuri, spun transportatorii tradiționali, sunt de multe ori sub costurile reale ale unei curse făcute legal: cu mașină autorizată, asigurări speciale, taxe plătite și șofer declarat.

Companiile de taxi care încearcă să respecte legislația ajung să concureze cu firme și șoferi care externalizează comisioanele, nu fiscalizează toate veniturile și folosesc mașini în regim de taxi, dar în acte rămân simple autoturisme personale. Rezultatul este o concurență profund neloială: companiile corecte se sufocă, cele „optimizate” prosperă, iar consumatorul vede doar prețul final – și alege, previzibil, cursa mai ieftină.

În spatele fiecărei curse plătite cu cardul, calculele ATAT arată un alt tablou: dintr-un volum anual de tranzacții de peste 1,27 miliarde de lei, comisionul de 12% al Yandex înseamnă peste 150 de milioane de lei care ies din țară, sumă pentru care nu se plătesc TVA și impozite conform regulilor unui import de servicii. Patronatul estimează că numai din TVA-ul neplătit pe aceste comisioane pierderea anuală este de peste 30 de milioane de lei, iar evaziunea totală legată de activitatea din jurul Yandex Go ar ajunge la cel puțin 95 de milioane de lei pe an.

În 2023, deputații PAS Marina Morozova și Alexandr Trubca au promovat modificări legislative care trebuiau să pună ordine în domeniu: obligația platformelor de a se înregistra în R. Moldova, raportarea trimestrială către ANTA a listelor de vehicule și șoferi, posibilitatea de sancționare și chiar de suspendare a aplicațiilor care admit în mod repetat mașini neautorizate.

La aproape doi ani de la intrarea în vigoare a legii, obiectivele declarate nu au fost atinse. Deputații recunosc deschis că implementarea „nu a fost cea dorită”, ANTA invocă lipsă de capacitate administrativă, iar Fiscul spune că „aplică măsuri de conformare”, fără a detalia. Consiliul Concurenței a deschis o investigație asupra operatorului internațional, dar după aproape doi ani nu a emis încă o decizie pe fond; deocamdată, singurul rezultat vizibil este o amendă de circa 800 de mii de lei pentru refuzul repetat al companiei olandeze de a oferi informații.

Între timp, compania Ridetech SRL, înființată la Chișinău pentru a „localiza” Yandex, declară zero venituri, niciun angajat în primii ani de activitate și doar câteva zeci de mii de lei cheltuieli administrative. Pagina „Yandex Go Moldova” de pe rețelele de socializare este activă, însă serviciile de comunicare sunt subcontractate unei agenții locale, în timp ce traseul banilor și responsabilitatea reală rămân difuze.

Dincolo de componenta fiscală și de siguranță rutieră, există și un risc de natură strategică: protecția datelor personale. În unele state europene, precum Estonia sau Finlanda, activitatea Yandex/Yango a fost restricționată sau condiționată tocmai din cauza temerilor că datele despre deplasările utilizatorilor ar putea ajunge la structuri de securitate din Federația Rusă.

Chiar dacă grupul Yandex și-a reorganizat activitatea și a separat formal afacerile internaționale de cele rusești, politica de confidențialitate de pe site-ul companiei continuă să menționeze entități înregistrate în Rusia ca operatori de date personale. În aceste condiții, folosirea pe scară largă a unei aplicații de taxi conectate la astfel de infrastructuri ridică inevitabil întrebări și în R. Moldova: unde ajung datele despre deplasările oamenilor, cine are acces la ele și ce garanții reale există pentru viețile lor private?

La suprafață, Yandex Go oferă exact ceea ce își dorește un client grăbit: mașină în câteva minute, tarif mic, plată ușoară cu cardul. Dincolo de ecran, însă, tabloul arată altfel: mașini care nu există ca taxiuri în registrele oficiale, șoferi nedeclarați, polițe RCA nepotrivite, firme fantomă cu venituri zero, investigații pentru evaziune și spălare de bani, instituții care întârzie să închidă buclele legislative.

Pentru pasageri, riscul major este să descopere, abia după un accident, că „taxiul” nu era taxi și că nimeni nu își asumă responsabilitatea. Pentru șoferi, pericolul este să devină prima linie de sacrificiu într-un sistem construit pe tarife mici, muncă la limită și contracte plasate în afara țării. Pentru stat, nota de plată se măsoară în zeci de milioane de lei pierduți anual, într-o piață în care prețul mic de pe ecran ascunde un cost social și bugetar mult mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Oct. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 13:33 // Actual //  Ursu Victor

Salariul minim pe țară pentru anul 2027 rămâne o necunoscută, în condițiile în care Guvernul nu a stabilit încă valoarea acestuia și analizează mai multe scenarii de majorare. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat că o decizie ar putea fi luată abia în luna decembrie, principalul factor este impactul asupra bugetului de stat, în contextul unor creșteri salariale estimate să coste 5 miliarde de lei.

Potrivit ministrului, autoritățile efectuează în prezent calcule pentru a determina nivelul salariului minim care ar putea fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2027. Deocamdată, Executivul nu este pregătit să anunțe o cifră concretă.

„Suntem în proces de estimări, să vedem mai multe variante”, a declarat Natalia Plugaru, precizând că o hotărâre în acest sens ar putea fi adoptată în decembrie.

Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât patronatele și sindicatele au convenit asupra unui salariu minim de 7600 de lei pentru sectorul real al economiei. Potrivit ministrului, această înțelegere oferă angajatorilor un anumit grad de previzibilitate, însă nu înseamnă că aceeași valoare va fi stabilită automat drept salariu minim pe țară.

Decizia finală aparține Guvernului, care trebuie să țină cont atât de necesitatea creșterii veniturilor angajaților, cât și de posibilitățile financiare ale statului.

Unul dintre principalele argumente invocate de autorități este impactul majorărilor salariale programate pentru anul viitor. Potrivit Nataliei Plugaru, aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie 2027, care prevede creșteri ale remunerațiilor, ar urma să genereze cheltuieli bugetare suplimentare estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.

„Stabilirea lui ține de impactul pe care îl va avea asupra bugetului de stat”, a explicat ministra, referindu-se la viitorul salariu minim.

În aceste condiții, Guvernul încearcă să identifice o formulă care să permită majorarea veniturilor fără a pune presiuni excesive asupra finanțelor publice. Deocamdată, nu este clar dacă salariul minim național va ajunge la nivelul de 7600 de lei convenit de partenerii sociali pentru sectorul real sau dacă Executivul va opta pentru o valoare mai mică.

Natalia Plugaru a precizat că subiectul urmează să fie discutat și în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde sunt reprezentate Guvernul, patronatele și sindicatele.

În prezent, salariul minim este de 6300 de lei.