Cum i-a convins Gavrilița pe deputați să voteze starea de urgență: Moldova nu îngheață de frig și nu stă pe întuneric

02 Feb. 2023, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:27 // Actual //  bani.md

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII