Cum i-a convins Gavrilița pe deputați să voteze starea de urgență: Moldova nu îngheață de frig și nu stă pe întuneric

02 Feb. 2023, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:27 // Actual //  bani.md

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.