Cum i-a convins Gavrilița pe deputați să voteze starea de urgență: Moldova nu îngheață de frig și nu stă pe întuneric

02 Feb. 2023, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:27 // Actual //  bani.md

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Feb. 2026, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Feb. 2026, 17:49 // Actual //  Ursu Victor

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!