Cum încearcă omul lui Putin să creeze o super-bancă prin care să controleze economia Ungariei

26 Iun. 2022, 12:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iun. 2022, 12:20 // Actual //  bani.md

În aprilie, multă lume a răsuflat uşurată când preşedintele Franţei a câştigat un nou mandat în faţa Marinei Le Pen. UE numai de un Trump european nu are nevoie când ruşii bat la porţile Uniunii cu tancuri şi rachete de croazieră. Ce ar incrimina-o mai mult pe extremista franceză în ochii lumii civilizate ar fi că a primit bani de la Kremlin. Se pare că, indirect, acest lucru este posibil să se fi întâmplat deja.

Principala rivală a lui Emmanuel Macron a primit bani de campanie, câteva milioane de euro, şi de la Viktor Orbán, premierul considerat autocrat al Ungariei. Orbán este ultimul dintre liderii europeni care i-a mai rămas prieten preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Guvernul maghiar primeşte, la rândul lui, bani, şi nu puţini – câteva miliarde de euro –, de la Rusia. Le Pen a primit un împrumut de la o bancă maghiară la insistenţele lui Orbán. Pentru această bancă, partidul de guvernământ a pregătit un viitor la propriu colosal, scrie Financial Times.

Instituţia de la care Le Pen a primit bani este parte din proiectul a ceea ce ar trebui să devină una dintre cele mai mari bănci din ţară şi din regiune şi un instrument de forţă financiară şi influenţă pentru Fidesz.
În spatele viitorului colos se ascund şi alte lucruri interesante. Unul ar fi că la noua bancă are interese fiul guvernatorului bancii centrale maghiare, un fost prieten al lui Orbán devenit critic înverşunat. Banca centrală supraveghează întregul sistem bancar maghiar, iar faptul că fiul guvernatorului a ajuns într-o poziţie în care poate profita financiar de succesul instituţiei de credit arată cum guvernul Orbán şi-a asigurat bunăvoinţa tatălui.

Un alt fapt interesant este cum predicţiile şi comentariile analiştilor băncii sunt favorabile sau justifică politicile guvernului Orbán. Altul ar fi cum prin această bancă se creează o legătură mortală între oamenii de afaceri prieteni cu Orbán sau aliaţi ai partidului de guvernământ şi chiar economia ţării.

Luna aprilie a fost specială şi pentru Orbán, nu doar pentru Macron sau Le Pen. Un vânt rece sufla peste Budapesta când liderul iliberal al Ungariei a urcat pe scenă pentru discursul de victorie în alegeri.

După ce şi-a asigurat al patrulea mandat  succesiv,  Orbán radia de bucurie când s-a adresat unei mici mulţimi de credincioşi ai partidului Fidesz adunaţi în faţa Balenei, un centru de conferinţe elegant în formă de peşte, lângă Dunăre. „Cu siguranţă suntem într-o formă bună”, a spus el în veselia generală şi în aplauzele publicului. „Victoria este atât de mare încât poţi s-o vezi de pe Lună.”

În apropiere, un grup de bancheri cu legături strânse cu  elita din jurul premierului răsuflau şi ei uşuraţi. Orbán, cu un palmares la conducerea unei ţări de neegalat în Europa, le-a susţinut de ani de zile efortul de a fuziona trei dintre cele mai mari bănci ale ţării într-o singură instituţie, în speranţa că aceasta va servi obiectivelor sale politice la fel de mult ca şi clienţilor.

Victoria sa a însemnat că proiectul Magyar  Bankholding va merge cu siguranţă înainte. Într-adevăr, procesul de geneză bancară era deja în curs. În aceeaşi noapte, fuziunea a făcut primii paşi. Seara votului a fost aleasă pentru sincronizarea unora dintre sistemele primilor doi membri, Budapest Bank şi MKB Bank. Takarékbank, al treilea partener, urmează să se alăture în 2023. Fuziunea a decurs fără probleme, sistemele funcţionau.

Realitatea Live

17 Aug. 2025, 12:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2025, 12:52 // Slider //  Ursu Victor

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII