Cum își ajută România confratele! A dublat taxa pe importurile și exporturile de curent din și către Moldova și Ucraina

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România dublează, de la 1 septembrie, tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.

Astfel, tariful va fi majorat de la 0,6 euro/MWh plus TVA (0,714 euro/MWh în total) la 1,2 euro/MWh plus TVA (1,428 euro/MWh în total), relevă date analizate de Profit.ro.

Potrivit legislației UE în vigoare, tariful este stabilit prin decizie a Asociației Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), care este ulterior implementată la nivelul statelor membre de către autoritățile naționale de reglementare.

ENTSO-E a luat decizia de dublare a tarifului la 1,2 euro/MWh în a doua jumătate a lunii iulie. Este cel mai mare nivel al taxei de la instituirea ei în 2009. De atunci și până anul trecut inclusiv, cuantumul a variat de la an la an între 0,5 și 0.8 euro/MWh, neajungând niciodată la pragul de 1 euro/MWh, acum depășit.

Normele UE prevăd că operatorii de transport și de sistem (OTS) din spațiul comunitar primesc compensații pentru costurile aferente găzduirii fluxurilor de energie electrică transfrontaliere în rețelele lor, plătite de către operatorii omologi ai sistemelor de unde provin și unde ajung în final aceste fluxuri. În acest scop, OTS-urile din UE contribuie cu bani la un fond comun, contribuția fiecăruia fiind proporțională cu raportul dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre sistemul său național de transport și suma dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre toate sistemele naționale de transport. Compensațiile acoperă pierderile de energie aferente găzduirii fluxurilor transfrontaliere de electricitate, precum și costurile suportate de OTS-uri cu punerea la dispoziție a infrastructurii în scopul găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică, inclusiv cu investițiile în întărirea rețelelor necesare pentru facilitarea acestor fluxuri.

În schimb, țărilor terțe precum Republica Moldova și Ucraina li se aplică o taxă de utilizare a sistemelor de transport de energie din UE, stabilită în fiecare an la nivelul contribuției estimate per megawatt-oră pe care operatorii de sisteme de transport dintr-o țară UE ar trebui să o verse la fondul comun menționat pe baza fluxurilor transfrontaliere de energie electrică preconizate pentru anul în cauză. OTS-urile terțe își recuperează taxa de la exportatorii și importatorii naționali de energie. La finalul lunii iunie, ENTSO-E a anunțat că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electricã între Ucraina și Republica Moldova, pe de o parte, și statele vecine lor membre UE. Asta după ce, în martie, sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, au început să funcționeze în sincronizare cu cele din Europa de Vest. Pe 29 iulie, capacitatea de schimb commercial între Ucraina/Republica Moldova și Europa continental a fost majorată de la nivelul inițial de 100 MW la 250 MW, o nouă majorare fiind posibilă în septembrie.

#taxa #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.