Cum leul a încolțit toate valutele Europei

Săptămâna trecută leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de principalele valute, dar continuă să rămână cea mai puternică valută din Europa.

„Chiar și după o ușoară depreciere de 0,3% înregistrat în perioada 12-18 iunie 2023, Leul în prezent este cu 7,8% mai puternic comparativ cu începutul de an, față de principalele 10 valute din țările care Moldova are cele mai mari relații comerciale. Mai mult, putem observa că Leul Moldovenesc s-a aprecia față de toate din ele, excepție fiind doar două valute (forintul maghiar și leul albanez)”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul explică aprecierea prin scăderea relativ puternic cererea de valută din partea agenților economici și creșterea puternic oferta de valută din partea persoanelor fizice.

În valoare anuală cererea de valută din partea agenților economici s-a redus cu 236 milioane USD, de la 3 miliarde în 2022 la 2,8 miliarde în aprilie 2023. Această scădere este determinată atât de ieftinirea prețurilor la resursele energetice, cât și de stagnarea consumului la populație. În opinia noastră cererea de valută din partea agenților economici va înregistra o ușoară scădere și-n următoarele luni.

„Oferta de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,9 miliarde USD, cea ce se apropie de recordul absolut înregistrat în 2013. În opinia mea această ofertă la rândul ei este determinată de 3 factori: a) necesitățile de consum ale populației neacoperite de venituri curente. prețurile au crescut mai rapid decât veniturile și o parte din consum populația o achită din economiile valutare, b) convertirea înapoi a valutei cauzate de războiul din Ucraina, în primele două luni de la începutul războiului din Ucraina, populația Moldovei a procurat circa 500 milioane USD, valută pe care acum treptat o convertește înapoi în lei Moldovenești. c) creșterea semnificativă a pseudo-remitențelor. O parte considerabilă de valută ,care intră în țară în favoarea persoanelor fizice, de fapt sunt re-patrierea valutei agenților economici, care au vândut marfă spre țări ca Rusia, iar valoarea reală a tranzacției este mai mare decât valoarea oficială. astfel în țară intră valută, care merge direct spre piața valutară. Acest fenomen urmează încă de a fi analizat pentru a veni cu mai multe detalii. Cert este că oferta de valută din partea persoanelor fizice va continua să crească și cred că în curând valoarea anuală va depăși nivelul de 3 miliarde USD”, a punctat Ioniță.

După 4 ani de deficit, în prezent, pe piața valutară avem un surplus în valoare anuală de 109 milioane USD, surplus care va continua să crească și-n următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.