Cum leul a încolțit toate valutele Europei

Săptămâna trecută leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de principalele valute, dar continuă să rămână cea mai puternică valută din Europa.

„Chiar și după o ușoară depreciere de 0,3% înregistrat în perioada 12-18 iunie 2023, Leul în prezent este cu 7,8% mai puternic comparativ cu începutul de an, față de principalele 10 valute din țările care Moldova are cele mai mari relații comerciale. Mai mult, putem observa că Leul Moldovenesc s-a aprecia față de toate din ele, excepție fiind doar două valute (forintul maghiar și leul albanez)”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul explică aprecierea prin scăderea relativ puternic cererea de valută din partea agenților economici și creșterea puternic oferta de valută din partea persoanelor fizice.

În valoare anuală cererea de valută din partea agenților economici s-a redus cu 236 milioane USD, de la 3 miliarde în 2022 la 2,8 miliarde în aprilie 2023. Această scădere este determinată atât de ieftinirea prețurilor la resursele energetice, cât și de stagnarea consumului la populație. În opinia noastră cererea de valută din partea agenților economici va înregistra o ușoară scădere și-n următoarele luni.

„Oferta de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,9 miliarde USD, cea ce se apropie de recordul absolut înregistrat în 2013. În opinia mea această ofertă la rândul ei este determinată de 3 factori: a) necesitățile de consum ale populației neacoperite de venituri curente. prețurile au crescut mai rapid decât veniturile și o parte din consum populația o achită din economiile valutare, b) convertirea înapoi a valutei cauzate de războiul din Ucraina, în primele două luni de la începutul războiului din Ucraina, populația Moldovei a procurat circa 500 milioane USD, valută pe care acum treptat o convertește înapoi în lei Moldovenești. c) creșterea semnificativă a pseudo-remitențelor. O parte considerabilă de valută ,care intră în țară în favoarea persoanelor fizice, de fapt sunt re-patrierea valutei agenților economici, care au vândut marfă spre țări ca Rusia, iar valoarea reală a tranzacției este mai mare decât valoarea oficială. astfel în țară intră valută, care merge direct spre piața valutară. Acest fenomen urmează încă de a fi analizat pentru a veni cu mai multe detalii. Cert este că oferta de valută din partea persoanelor fizice va continua să crească și cred că în curând valoarea anuală va depăși nivelul de 3 miliarde USD”, a punctat Ioniță.

După 4 ani de deficit, în prezent, pe piața valutară avem un surplus în valoare anuală de 109 milioane USD, surplus care va continua să crească și-n următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.