Cum leul a încolțit toate valutele Europei

Săptămâna trecută leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de principalele valute, dar continuă să rămână cea mai puternică valută din Europa.

„Chiar și după o ușoară depreciere de 0,3% înregistrat în perioada 12-18 iunie 2023, Leul în prezent este cu 7,8% mai puternic comparativ cu începutul de an, față de principalele 10 valute din țările care Moldova are cele mai mari relații comerciale. Mai mult, putem observa că Leul Moldovenesc s-a aprecia față de toate din ele, excepție fiind doar două valute (forintul maghiar și leul albanez)”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul explică aprecierea prin scăderea relativ puternic cererea de valută din partea agenților economici și creșterea puternic oferta de valută din partea persoanelor fizice.

În valoare anuală cererea de valută din partea agenților economici s-a redus cu 236 milioane USD, de la 3 miliarde în 2022 la 2,8 miliarde în aprilie 2023. Această scădere este determinată atât de ieftinirea prețurilor la resursele energetice, cât și de stagnarea consumului la populație. În opinia noastră cererea de valută din partea agenților economici va înregistra o ușoară scădere și-n următoarele luni.

„Oferta de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,9 miliarde USD, cea ce se apropie de recordul absolut înregistrat în 2013. În opinia mea această ofertă la rândul ei este determinată de 3 factori: a) necesitățile de consum ale populației neacoperite de venituri curente. prețurile au crescut mai rapid decât veniturile și o parte din consum populația o achită din economiile valutare, b) convertirea înapoi a valutei cauzate de războiul din Ucraina, în primele două luni de la începutul războiului din Ucraina, populația Moldovei a procurat circa 500 milioane USD, valută pe care acum treptat o convertește înapoi în lei Moldovenești. c) creșterea semnificativă a pseudo-remitențelor. O parte considerabilă de valută ,care intră în țară în favoarea persoanelor fizice, de fapt sunt re-patrierea valutei agenților economici, care au vândut marfă spre țări ca Rusia, iar valoarea reală a tranzacției este mai mare decât valoarea oficială. astfel în țară intră valută, care merge direct spre piața valutară. Acest fenomen urmează încă de a fi analizat pentru a veni cu mai multe detalii. Cert este că oferta de valută din partea persoanelor fizice va continua să crească și cred că în curând valoarea anuală va depăși nivelul de 3 miliarde USD”, a punctat Ioniță.

După 4 ani de deficit, în prezent, pe piața valutară avem un surplus în valoare anuală de 109 milioane USD, surplus care va continua să crească și-n următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.