Cum leul a încolțit toate valutele Europei

Săptămâna trecută leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de principalele valute, dar continuă să rămână cea mai puternică valută din Europa.

„Chiar și după o ușoară depreciere de 0,3% înregistrat în perioada 12-18 iunie 2023, Leul în prezent este cu 7,8% mai puternic comparativ cu începutul de an, față de principalele 10 valute din țările care Moldova are cele mai mari relații comerciale. Mai mult, putem observa că Leul Moldovenesc s-a aprecia față de toate din ele, excepție fiind doar două valute (forintul maghiar și leul albanez)”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul explică aprecierea prin scăderea relativ puternic cererea de valută din partea agenților economici și creșterea puternic oferta de valută din partea persoanelor fizice.

În valoare anuală cererea de valută din partea agenților economici s-a redus cu 236 milioane USD, de la 3 miliarde în 2022 la 2,8 miliarde în aprilie 2023. Această scădere este determinată atât de ieftinirea prețurilor la resursele energetice, cât și de stagnarea consumului la populație. În opinia noastră cererea de valută din partea agenților economici va înregistra o ușoară scădere și-n următoarele luni.

„Oferta de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,9 miliarde USD, cea ce se apropie de recordul absolut înregistrat în 2013. În opinia mea această ofertă la rândul ei este determinată de 3 factori: a) necesitățile de consum ale populației neacoperite de venituri curente. prețurile au crescut mai rapid decât veniturile și o parte din consum populația o achită din economiile valutare, b) convertirea înapoi a valutei cauzate de războiul din Ucraina, în primele două luni de la începutul războiului din Ucraina, populația Moldovei a procurat circa 500 milioane USD, valută pe care acum treptat o convertește înapoi în lei Moldovenești. c) creșterea semnificativă a pseudo-remitențelor. O parte considerabilă de valută ,care intră în țară în favoarea persoanelor fizice, de fapt sunt re-patrierea valutei agenților economici, care au vândut marfă spre țări ca Rusia, iar valoarea reală a tranzacției este mai mare decât valoarea oficială. astfel în țară intră valută, care merge direct spre piața valutară. Acest fenomen urmează încă de a fi analizat pentru a veni cu mai multe detalii. Cert este că oferta de valută din partea persoanelor fizice va continua să crească și cred că în curând valoarea anuală va depăși nivelul de 3 miliarde USD”, a punctat Ioniță.

După 4 ani de deficit, în prezent, pe piața valutară avem un surplus în valoare anuală de 109 milioane USD, surplus care va continua să crească și-n următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.