Cum ne-a afectat în 2020 viața sexuală pandemia? Datele unui studiu scot la iveală unele aspecte necunoscute

05 Ian. 2021, 00:15
 // Categoria: Interviu // Autor:  Realitatea.md
05 Ian. 2021, 00:15 // Interviu //  Realitatea.md

Compania sextech Lioness a lansat un studiu, care analizează un set de date care surprinde modul în care viața sexuală a oamenilor a fost afectată de pandemie. Datele, care compară obiceiurile participanților din 2019 până în 2020, includ de la cât de des participanții s-au masturbat până la cât a durat până au avut orgasm.

De când comenzile la domiciliu au început să ia amploare la sfârșitul lunii martie, comercianții și companiile de jucării sexuale – în special cele care vând dispozitive conectate la internet precum We-Vibe, Ohmibod și Satisfyer – au raportat numere crescânde.

Confruntați cu izolarea în casă, oamenii au început să apeleze mai mult la plăcerea de sine, cu un accent deosebit pe jucăriile care oferă caracteristici de înaltă tehnologie, cum ar fi sexul virtual cu parteneri la distanță. Explozia sextech-ului în timpul pandemiei este incontestabilă, prognosticul de piață tehnologică Juniper Research prezicând că industria deja de miliarde de dolari va avea o creștere accelerată de 87% în adoptarea globală a acestor dispozitive de plăcere inteligente.

Liz Klinger, CEO Lioness, care a creat vibratorul de înaltă tehnologie conceput pentru a ajuta oamenii să-și exploreze sexualitatea, a spus că a simțit că „lucrurile se schimbă în mod clar pentru oameni din punct de vedere sexual, în timpul pandemiei”. Astfel, ipoteza echipei Lioness a fost că viața sexuală a oamenilor în 2020 a fost probabil mult mai complicată decât a sugerat creșterea vânzărilor de astfel de jucării.

Pe de altă parte, datele arată că spre sfârșitul anului trecut, participanții la studiu au declarat că frecvența administrării plăcerii de sine a scăzut, pe baza unui fond emoțional precar. „Nu știu ce a fost, deoarece eram mai optimist în prima jumătate a anului, apoi depresia a început ușor să mă acapareze și nici măcar de autosatisfacerea nevoilor fiziologice nu mi-a mai păsat”, spune unul dintre participanții la studiu.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!