Cum poate fi înlăturat Putin de la putere? Trei nume care îl pot înlocui la Kremlin

14 Mart. 2022, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 15:41 // Actual //  bani.md

După ce războiul din Ucraina nu a dat rezultatele scontate de Rusia, iar economia sa începă să fie zguduită de sancțiunile occidentale, fotoliul lui Vladimir Putin pare că începe să se clatine. Cum este greu de imaginat că președintele și-ar putea da demisia, analiștii vorbesc despre o posibilă lovitură de stat care s-ar petrece la Kremlin.

Putin este pregătit să lupte pentru viața sa, după ce timp de 22 de ani el a fost singura constantă a politicii ruse. Nu este de mirare că oamenii se gândesc mult mai intens nu numai la o Rusie fără Putin, ci și la modul cum s-ar putea realiza acest lucru, potrivit The Telegraph.

Cea mai extremă opțiune pe care unii experții din Occident o discută este perspectiva unui asasinat. Dar acest lucru este puțin probabil, deoarece măsurile de securitate din jurul președintelui Vladimir Putin sunt masive și complexe.

În istorie, Țarul Nicolae al II-lea a fost ucis în mod infam de bolșevici. Ultimul conducător rus asasinat a fost țarul Alexandru al II-lea., cu peste 140 de ani în urmă.

Un zvon fantezist a circulat, prin care Serghei Șoigu ar plănui o lovitură de stat. Cu siguranță, singurele două instituții din Rusia care l-ar putea îndepărtat pe Putin de la putere ar fi Serviciile de securitate și armata.

Șoigu, în vârstă de 66 de ani, este actualul ministru al Apărării, dar el nu a fost militar, ci inginer. El este în actuala funcție încă din anul 2012, reușind să promoveze reforma în armată și să câștige loialitatea soldaților și generalilor deopotrivă. Este singura figură care și-a făcut loc în cercul interior al lui Putin, fără să fie un vechi prieten al acestuia, din KGB sau de pe vremea când el era la St. Petersburg.

Șoigu ar putea fi genul de om puternic priceput, care l-ar putea da la o parte pe Putin, consideră publicația citată. Alte figuri cheie ar putea fi Alexander Bortnikov, directorul FSB, serviciul de securitate și Viktor Zolotov, comandantul Gărzii Naționale, însă ei nu par niște candidați credibili.

Un alt nume vehiculat care ar putea ajunge la Kremlin este cel al lui Mikhail Mishustin, 56 de ani, actualul prim-ministru al Rusiei. El este în funcție din ianuarie 2020 și ar fi prima persoană care ar fi desemnată președinte interimar, până la noi alegeri, conform constituției, în cazul în care se întâmplă ceva cu Putin. El ar putea fi alegerea evidentă pentru un succesor tehnocrat în fruntea țării, dar nu a fost în centrul puterii de mult timp, pentru a-și construi o rețea de aliați și apropiați.

O altă figură ce ar putea prelua frâiele puterii la Kremlin este Dmitry Medvedev, 56 de ani, singurul politician rus modern care a fost atât prim-ministru, cât și președinte al Rusiei.

Dar, în ultima vreme el ocupă o funcție mai degrabă onorifică, de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. El ar putea fi din nou președinte, dacă alte figuri mai puternice nu și-ar dori să preia fotoliul de la Kremlin.

În orice caz, oricine îi va succeda lui Putin va trebui probabil să fie o figură diferită și chiar de tranziție pentru Rusia, modelată nu doar de vremurile grele cu care se confruntă Moscova, ci și de generația politică în ascensiune.

Putin are 69 de ani, iar mulți din apropiații săi sunt de aceeași generație de vârstă sau chiar mai bătrâni. Ei reprezintă ultimele elite provenite din fosta Uniune Sovietică.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.