Cum poate fi înlăturat Putin de la putere? Trei nume care îl pot înlocui la Kremlin

14 Mart. 2022, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 15:41 // Actual //  bani.md

După ce războiul din Ucraina nu a dat rezultatele scontate de Rusia, iar economia sa începă să fie zguduită de sancțiunile occidentale, fotoliul lui Vladimir Putin pare că începe să se clatine. Cum este greu de imaginat că președintele și-ar putea da demisia, analiștii vorbesc despre o posibilă lovitură de stat care s-ar petrece la Kremlin.

Putin este pregătit să lupte pentru viața sa, după ce timp de 22 de ani el a fost singura constantă a politicii ruse. Nu este de mirare că oamenii se gândesc mult mai intens nu numai la o Rusie fără Putin, ci și la modul cum s-ar putea realiza acest lucru, potrivit The Telegraph.

Cea mai extremă opțiune pe care unii experții din Occident o discută este perspectiva unui asasinat. Dar acest lucru este puțin probabil, deoarece măsurile de securitate din jurul președintelui Vladimir Putin sunt masive și complexe.

În istorie, Țarul Nicolae al II-lea a fost ucis în mod infam de bolșevici. Ultimul conducător rus asasinat a fost țarul Alexandru al II-lea., cu peste 140 de ani în urmă.

Un zvon fantezist a circulat, prin care Serghei Șoigu ar plănui o lovitură de stat. Cu siguranță, singurele două instituții din Rusia care l-ar putea îndepărtat pe Putin de la putere ar fi Serviciile de securitate și armata.

Șoigu, în vârstă de 66 de ani, este actualul ministru al Apărării, dar el nu a fost militar, ci inginer. El este în actuala funcție încă din anul 2012, reușind să promoveze reforma în armată și să câștige loialitatea soldaților și generalilor deopotrivă. Este singura figură care și-a făcut loc în cercul interior al lui Putin, fără să fie un vechi prieten al acestuia, din KGB sau de pe vremea când el era la St. Petersburg.

Șoigu ar putea fi genul de om puternic priceput, care l-ar putea da la o parte pe Putin, consideră publicația citată. Alte figuri cheie ar putea fi Alexander Bortnikov, directorul FSB, serviciul de securitate și Viktor Zolotov, comandantul Gărzii Naționale, însă ei nu par niște candidați credibili.

Un alt nume vehiculat care ar putea ajunge la Kremlin este cel al lui Mikhail Mishustin, 56 de ani, actualul prim-ministru al Rusiei. El este în funcție din ianuarie 2020 și ar fi prima persoană care ar fi desemnată președinte interimar, până la noi alegeri, conform constituției, în cazul în care se întâmplă ceva cu Putin. El ar putea fi alegerea evidentă pentru un succesor tehnocrat în fruntea țării, dar nu a fost în centrul puterii de mult timp, pentru a-și construi o rețea de aliați și apropiați.

O altă figură ce ar putea prelua frâiele puterii la Kremlin este Dmitry Medvedev, 56 de ani, singurul politician rus modern care a fost atât prim-ministru, cât și președinte al Rusiei.

Dar, în ultima vreme el ocupă o funcție mai degrabă onorifică, de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. El ar putea fi din nou președinte, dacă alte figuri mai puternice nu și-ar dori să preia fotoliul de la Kremlin.

În orice caz, oricine îi va succeda lui Putin va trebui probabil să fie o figură diferită și chiar de tranziție pentru Rusia, modelată nu doar de vremurile grele cu care se confruntă Moscova, ci și de generația politică în ascensiune.

Putin are 69 de ani, iar mulți din apropiații săi sunt de aceeași generație de vârstă sau chiar mai bătrâni. Ei reprezintă ultimele elite provenite din fosta Uniune Sovietică.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.