Cum s-au împărțit banii țării, în funcție de culoarea politică, pentru Satul European

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-o postare pe Telegram, își exprimă regretul față de încercările unor partide politice de a politiza Programul Național Satul European, subliniind că acesta are ca scop principal dezvoltarea infrastructurii în toate satele și orașele din țară.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a reiterat angajamentul Guvernului față de susținerea proiectelor de dezvoltare depuse de primării prin intermediul Programului Național Satul European. El a subliniat faptul că toate primăriile care au aplicat la ediția din 2022 a programului au fost selectate pentru finanțarea proiectelor depuse.

Totodată, ministrul Spînu a prezentat distribuția proiectelor din cadrul Programului Național Satul European, ediția 2022, în funcție de apartenența politică a primarilor. Astfel, conform datelor prezentate:

– PDM/PSDE: au fost aprobate 127 de proiecte;
– PAS: au fost aprobate 87 de proiecte;
– Platforma DA: au fost aprobate 40 de proiecte;
– Candidați independenți: au fost aprobate 68 de proiecte;
– PSRM: au fost aprobate 80 de proiecte;
– Alte partide: au fost aprobate 89 de proiecte.

Peste un milion de cetățeni din diverse comunități din întreaga țară au beneficiat deja de infrastructura îmbunătățită, inclusiv de apă la robinet, sisteme de canalizare, iluminat stradal, școli și grădinițe, prin intermediul Programului Național Satul European.

Pentrui anul 2024, au fost depuse 748 de dosare pentru finanțare or, suma totală este de 3,7 mliaarde de lei. Pentru bugetul din anul curent suma prevăzută pentru respectivul program este de 600 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#progra #Spînu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.