Cum să cultivi ciuperci într-o mină unde anterior se extrăgea calcar. Istoria antreprenorului de la Făurești (VIDEO)

Ciupercile sunt considerate o cultură de nişă în Republica Moldova. Puţini se aventurează însă să iniţieze o afacere pe acest segment. Sergiu Cichir face parte din lista celor care fac excepţie. Într-o mină din satul Făureşti, municipiul Chişinău, de unde anterior se extrăgea calcar, antreprenorul a început să cultive ciuperci de tipul Pleurotus, cunoscute în popor ca păstrăv. Afacerea devine profitabilă, iar fermierul spune că îşi doreşte acum să cucerească noi pieţe de desfacere, relatează Mesager.

Pe o suprafaţă de două hectare, Sergiu Cichir cultivă, de trei ani, câteva soiuri de ciuperci. Terenul este amplasat într-o fostă mină, de unde pe timpuri se extrăgea calcar. Fermierul spune că îşi cultivă ciupercile după o tehnologie proprie, în saci de polietilenă adaugă miceliu şi rămăşiţe de produse ecologice.

Chiar dacă reuşeşte să crească ciuperci de calitate, fermierul afirmă că în prezent nu are unde le comercializa. Şi-a pus amprenta şi situaţia pandemică în care ne aflăm.

Producătorul mai spune că în prezent piaţa locală este dominată de ciupercile de import, fapt ce-i afectează vânzările.

Deşi întâmpină mai multe dificultăţi, producătorul menţionează că nu se dă bătut şi că priveşte cu încredere spre viitor. Visul său cel mare este de a promova ciupercile moldoveneşti pe noi pieţe de desfacere.

#Creștere ciuperci #Idei de afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În sezonul iulie 2024 – februarie 2025, Republica Moldova a exportat 99,7 mii tone de rapiță, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. Deși nu a fost atins recordul absolut din sezonul trecut (272 mii tone), volumul exportat depășește clar media ultimului deceniu, confirmând interesul crescut pentru această cultură oleaginoasă.

Această performanță este alimentată de extinderea suprafețelor însămânțate și de cererea constantă pe piețele externe, într-un context în care rapița rămâne una dintre culturile agricole cele mai rezistente la secetă și cele mai rentabile pentru fermierii moldoveni.

Exporturile de rapiță au generat 902 milioane lei în sezonul curent, în scădere față de peste 2 miliarde lei în sezonul anterior, dar apropiate de nivelul din 2022/2023 (938 milioane lei). Prețul mediu actual este sub cel din 2022/2023 (11,56 lei/kg), dar rămâne semnificativ mai bun decât în perioada de supraproducție din anul trecut (7,48 lei/kg). Cel mai ridicat preț din sezon a fost înregistrat în ianuarie 2025 – 10,27 lei/kg, urmat de o ușoară scădere în lunile următoare.

Luna iulie 2024 a fost perioada de vârf a exporturilor, cu peste 38 mii tone livrate – o treime din totalul sezonului. Ulterior, volumul a scăzut gradual până la 3,3 mii tone în februarie 2025, tendință explicabilă prin caracterul sezonier al recoltării și epuizarea stocurilor.

În topul exportatorilor domină RUSAGRO-PRIM SRL, cu 33.405 tone exportate în 2024 și 10.605 tone în primele două luni și jumătate din 2025. Urmează VADALEX GRAINS SRL (13.702 tone în 2024) și GRANDO INVEST TRADING SRL (11.073 tone în 2024 + 124 tone în 2025). Alte nume importante din sector sunt ANCOM-AGRO, OROMIMEXPO, TRUST ORGANIC și AGRO-NOVA PRIM.

Din punct de vedere al destinațiilor, România a absorbit 63,4 mii tone de rapiță moldovenească, urmată de Bulgaria (21,3 mii tone) și Marea Britanie (7,7 mii tone). Aceste trei piețe au însumat peste 90% din exporturile totale. În ceea ce privește prețul mediu, Germania a oferit cel mai mult – 19,0 lei/kg, însă doar pentru 112 tone. Pe piețele principale, prețurile au fost competitive: Bulgaria – 9,5 lei/kg, România – 9,2 lei/kg, Marea Britanie – 7,8 lei/kg.

„Rapița rămâne o cultură strategică pentru agricultura moldovenească, din grupa I, cu rentabilitate ridicată și rezistență la factorii climatici”, subliniază Iurie Rija. În ciuda presiunilor internaționale și a fluctuațiilor prețurilor, Moldova își consolidează poziția ca exportator regional important, iar interesul investitorilor și al fermierilor rămâne ridicat. Perspectivele pentru anii următori sunt optimiste, mai ales în contextul în care cererea globală pentru uleiuri vegetale și biocombustibili se menține la cote înalte.