Cum să obții bani pentru o afacere prosperă? Principalele surse de finanțare

Este imposibil să dezvolți o națiune de antreprenori peste noapte, însă cam acest lucru s-a întâmplat în Republica Moldova odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, când, din lipsă de bani, toată lumea s-a apucat să facă comerț cu diverse bunuri de consum care anterior lipseau cu desăvârșire. De aici a apărut și percepția falsă alimentată și de propaganda sovietică anterioară că oamenii de afaceri sunt niște speculanți. Totuși, fără inițiativă privată nu poate exista economie de piață. Afacerile private sunt în mare parte cele care produc bunuri și servicii, generează bunăstarea societății și, prin impozite venituri la buget și redistribuirea veniturilor. Afacerile private nu înseamnă doar comerț ci și producție, locuri de muncă și salarii. Din acest motiv tot mai multă lume cu inițiativă se gândește la o afacere proprie.

Într-una din edițiile podacstului „De unde apar banii”, realizat de Banca Națională a Moldovei, economistul Veaceslav Ioniță încearcă să enumere toate sursele de finanțare pentru o afacere.

Economiile proprii pe care le puteți păstra chiar la bancă;
Rudele și prietenii;
Instituțiile financiare nebancare (companiile de leasing, asociațiile de economii și împrumut; și companiile de microfinanțare);
Creditul de la furnizori;
Creditul de la consumator;
Credit.

Pentru mai multe detalii ascultați podcastul integral.

#surse de finantare #Educație Financiară #afacere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.