Cum să stimulezi economia: Japonia îi îndeamnă pe tineri să bea mai mult băuturi ce conţin alcool

Generaţia tânără din Japonia consumă mai puţin alcool decât părinţii lor, aceasta fiind o mişcare care a afectat taxele pentru băuturi precum sake (vin de orez), iar acum tinerii sunt îndemnaţi să bea mai mult pentru a stimula economiam scrie BBC.

Tinerii adulţi din Japonia sunt mai degrabă sobri, iar autorităţile speră să poată schimba acest lucru. Generaţia tânără consumă mai puţin alcool decât părinţii lor, iar acest lucru a afectat taxele pentru băuturi precum sake (vin de orez).

Astfel, agenţia naţională de taxe a organizat un concurs naţional pentru a găsi idei care să inverseze această tendinţă.
Campania „Sake Viva!” speră să vină cu un plan care să facă băutura mai atractivă şi să stimuleze industria.

Concursul le cere tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani să îşi împărtăşească ideile de afaceri pentru a stimula cererea în rândul colegilor lor, indiferent dacă este vorba de sake japonez, shochu, whisky, bere sau vin.

Grupul care organizează concursul pentru autoritatea fiscală spune că noile obiceiuri – formate parţial în timpul pandemiei de Covidie – şi îmbătrânirea populaţiei au dus la o scădere a vânzărilor de alcool.

Acesta doreşte ca participanţii la concurs să vină cu promoţii, branding şi chiar cu planuri de ultimă generaţie care să implice inteligenţa artificială.

Presa japoneză spune că reacţia a fost mixtă, cu unele critici privind încercarea de a promova un obicei nesănătos. Însă alţii au postat online idei excentrice, cum ar fi actriţe celebre care „joacă” rolul de hostess în realitate virtuală în cluburi digitale.

Concurenţii au timp până la sfârşitul lunii septembrie pentru a-şi prezenta ideile. Cele mai bune planuri vor fi apoi dezvoltate cu ajutorul experţilor, înainte ca propunerile finale să fie prezentate în noiembrie.

Pe site-ul campaniei se afirmă că piaţa japoneză a alcoolului este în scădere, iar îmbătrânirea demografică a ţării, alături de scăderea ratei natalităţii, este un factor important în acest sens.

Cifrele recente ale agenţiei fiscale arată că, în 2020, oamenii consumau mai puţin alcool decât în 1995, cu o scădere de la 100 de litri pe an la 75 de litri .

Veniturile fiscale provenite din taxele pe alcool s-au redus, de asemenea, de-a lungul anilor. Potrivit cotidianului The Japan Times, acestea reprezentau 5% din veniturile totale în 1980, dar în 2020 se ridică la doar 1,7%.
Banca Mondială estimează că aproape o treime (29%) din populaţia Japoniei are vârsta de 65 de ani şi peste, cea mai mare proporţie din lume.

Îngrijorările legate de viitorul sake nu este singura problemă pe care o ridică pentru economia Japoniei. Există îngrijorări legate de oferta de personal tânăr pentru anumite tipuri de locuri de muncă şi de îngrijirea persoanelor în vârstă în viitor.

#alcool #consum #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.