Cum să stimulezi economia: Japonia îi îndeamnă pe tineri să bea mai mult băuturi ce conţin alcool

Generaţia tânără din Japonia consumă mai puţin alcool decât părinţii lor, aceasta fiind o mişcare care a afectat taxele pentru băuturi precum sake (vin de orez), iar acum tinerii sunt îndemnaţi să bea mai mult pentru a stimula economiam scrie BBC.

Tinerii adulţi din Japonia sunt mai degrabă sobri, iar autorităţile speră să poată schimba acest lucru. Generaţia tânără consumă mai puţin alcool decât părinţii lor, iar acest lucru a afectat taxele pentru băuturi precum sake (vin de orez).

Astfel, agenţia naţională de taxe a organizat un concurs naţional pentru a găsi idei care să inverseze această tendinţă.
Campania „Sake Viva!” speră să vină cu un plan care să facă băutura mai atractivă şi să stimuleze industria.

Concursul le cere tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani să îşi împărtăşească ideile de afaceri pentru a stimula cererea în rândul colegilor lor, indiferent dacă este vorba de sake japonez, shochu, whisky, bere sau vin.

Grupul care organizează concursul pentru autoritatea fiscală spune că noile obiceiuri – formate parţial în timpul pandemiei de Covidie – şi îmbătrânirea populaţiei au dus la o scădere a vânzărilor de alcool.

Acesta doreşte ca participanţii la concurs să vină cu promoţii, branding şi chiar cu planuri de ultimă generaţie care să implice inteligenţa artificială.

Presa japoneză spune că reacţia a fost mixtă, cu unele critici privind încercarea de a promova un obicei nesănătos. Însă alţii au postat online idei excentrice, cum ar fi actriţe celebre care „joacă” rolul de hostess în realitate virtuală în cluburi digitale.

Concurenţii au timp până la sfârşitul lunii septembrie pentru a-şi prezenta ideile. Cele mai bune planuri vor fi apoi dezvoltate cu ajutorul experţilor, înainte ca propunerile finale să fie prezentate în noiembrie.

Pe site-ul campaniei se afirmă că piaţa japoneză a alcoolului este în scădere, iar îmbătrânirea demografică a ţării, alături de scăderea ratei natalităţii, este un factor important în acest sens.

Cifrele recente ale agenţiei fiscale arată că, în 2020, oamenii consumau mai puţin alcool decât în 1995, cu o scădere de la 100 de litri pe an la 75 de litri .

Veniturile fiscale provenite din taxele pe alcool s-au redus, de asemenea, de-a lungul anilor. Potrivit cotidianului The Japan Times, acestea reprezentau 5% din veniturile totale în 1980, dar în 2020 se ridică la doar 1,7%.
Banca Mondială estimează că aproape o treime (29%) din populaţia Japoniei are vârsta de 65 de ani şi peste, cea mai mare proporţie din lume.

Îngrijorările legate de viitorul sake nu este singura problemă pe care o ridică pentru economia Japoniei. Există îngrijorări legate de oferta de personal tânăr pentru anumite tipuri de locuri de muncă şi de îngrijirea persoanelor în vârstă în viitor.

#alcool #consum #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.