Cum să stimulezi economia: Japonia îi îndeamnă pe tineri să bea mai mult băuturi ce conţin alcool

19 Aug. 2022, 05:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2022, 05:51 // Actual //  bani.md

Generaţia tânără din Japonia consumă mai puţin alcool decât părinţii lor, aceasta fiind o mişcare care a afectat taxele pentru băuturi precum sake (vin de orez), iar acum tinerii sunt îndemnaţi să bea mai mult pentru a stimula economiam scrie BBC.

Tinerii adulţi din Japonia sunt mai degrabă sobri, iar autorităţile speră să poată schimba acest lucru. Generaţia tânără consumă mai puţin alcool decât părinţii lor, iar acest lucru a afectat taxele pentru băuturi precum sake (vin de orez).

Astfel, agenţia naţională de taxe a organizat un concurs naţional pentru a găsi idei care să inverseze această tendinţă.
Campania „Sake Viva!” speră să vină cu un plan care să facă băutura mai atractivă şi să stimuleze industria.

Concursul le cere tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani să îşi împărtăşească ideile de afaceri pentru a stimula cererea în rândul colegilor lor, indiferent dacă este vorba de sake japonez, shochu, whisky, bere sau vin.

Grupul care organizează concursul pentru autoritatea fiscală spune că noile obiceiuri – formate parţial în timpul pandemiei de Covidie – şi îmbătrânirea populaţiei au dus la o scădere a vânzărilor de alcool.

Acesta doreşte ca participanţii la concurs să vină cu promoţii, branding şi chiar cu planuri de ultimă generaţie care să implice inteligenţa artificială.

Presa japoneză spune că reacţia a fost mixtă, cu unele critici privind încercarea de a promova un obicei nesănătos. Însă alţii au postat online idei excentrice, cum ar fi actriţe celebre care „joacă” rolul de hostess în realitate virtuală în cluburi digitale.

Concurenţii au timp până la sfârşitul lunii septembrie pentru a-şi prezenta ideile. Cele mai bune planuri vor fi apoi dezvoltate cu ajutorul experţilor, înainte ca propunerile finale să fie prezentate în noiembrie.

Pe site-ul campaniei se afirmă că piaţa japoneză a alcoolului este în scădere, iar îmbătrânirea demografică a ţării, alături de scăderea ratei natalităţii, este un factor important în acest sens.

Cifrele recente ale agenţiei fiscale arată că, în 2020, oamenii consumau mai puţin alcool decât în 1995, cu o scădere de la 100 de litri pe an la 75 de litri .

Veniturile fiscale provenite din taxele pe alcool s-au redus, de asemenea, de-a lungul anilor. Potrivit cotidianului The Japan Times, acestea reprezentau 5% din veniturile totale în 1980, dar în 2020 se ridică la doar 1,7%.
Banca Mondială estimează că aproape o treime (29%) din populaţia Japoniei are vârsta de 65 de ani şi peste, cea mai mare proporţie din lume.

Îngrijorările legate de viitorul sake nu este singura problemă pe care o ridică pentru economia Japoniei. Există îngrijorări legate de oferta de personal tânăr pentru anumite tipuri de locuri de muncă şi de îngrijirea persoanelor în vârstă în viitor.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!