Cum se percep culorile în lumea digitală?

Culorile – o lume extrem de interesantă, pe care continuăm să o descoperim zilnic. Diferența dintre culorile pe care le prinde ochiul uman și cele transpuse prin mijloace digitale există și persistă, lucru pe care îl resimți atunci când cauți, de exemplu, servicii de imprimare poze în Chișinău. Cum se percep culorile în lumea digitală, află de la specialiștii Artpoligraf în rândurile ce urmează.

1. Diferențele de culori: puțină teorie și practică

Cel mai important instrument pentru percepția culorilor rămâne a fi acel cerc al nuanțelor, pe care fiecare artist clasic sau digital îl utilizează pe larg. Baza acestuia este formată din culori primare (galben, roșu și albastru) și culori secundare (portocaliu, violet și verde).

În lumea digitală, lucrurile au mers nițel mai departe, fiind create două curente:

RDG (red, green, blue) – reprezintă diapazonul de culori ale unui ecran digital, precum cel al smartphone-ului sau tabletei. Este important în utilizare pentru ilustratori, designeri grafici. În acest spectru, culoarea albă se obține din amestecul egal al culorilor.
CMYK (cyan, magenta, yellow, black) – este palitra culorilor pigment, care pentru printare se aplică stratificat până se obține nuanța necesară, comparativ cu gama RDG, care presupune obținerea unei nuanțe prin amestecul de culori.

2. Și totuși cum imprim?

Specialiștii din companiile care oferă servicii de imprimare la printer color în Chișinău trebuie să recomande clienților utilizarea palitrei CMYK, astfel încât nuanțele obținute să fie cât mai pline, mai bogate, mai structurizante. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cazul imprimării cărților de vizită, a banerelor de exterior sau a broșurilor de prezentare a produselor sau serviciilor. Și da, designul creat digital tot trebuie realizat în gama CMYK.

Dacă ești în căutarea celor mai calitative servicii de tipografie în Chișinău, atunci apelează la echipa Artpoligraf. La noi poți găsi:

Un constructor de machete care conține zeci de șabloane bune de utilizat, astfel încât să îți creezi propriile materiale de promovare rapid;
Posibilitatea de a alege culorile care ți se potrivesc în conformitate cu brand book-ul afacerii tale;
Posibilitatea de a imprima pe diferite suporturi, de la hârtie la sticlă organică, inclusiv cu gravură;
Calitatea înaltă a materialelor utilizate;
O abordare profesionistă și individuală.

Acum ai posibilitatea să-ți faci afacerea mai vizibilă prin intermediul Artpoligraf, lider pe piața națională a serviciilor de printare și tipografie.

Artpoligraf – creăm lucruri pe care le vei memoriza!

#Artpoligraf #lumea digitala #imagin #printer color

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.