Cum se percep culorile în lumea digitală?

Culorile – o lume extrem de interesantă, pe care continuăm să o descoperim zilnic. Diferența dintre culorile pe care le prinde ochiul uman și cele transpuse prin mijloace digitale există și persistă, lucru pe care îl resimți atunci când cauți, de exemplu, servicii de imprimare poze în Chișinău. Cum se percep culorile în lumea digitală, află de la specialiștii Artpoligraf în rândurile ce urmează.

1. Diferențele de culori: puțină teorie și practică

Cel mai important instrument pentru percepția culorilor rămâne a fi acel cerc al nuanțelor, pe care fiecare artist clasic sau digital îl utilizează pe larg. Baza acestuia este formată din culori primare (galben, roșu și albastru) și culori secundare (portocaliu, violet și verde).

În lumea digitală, lucrurile au mers nițel mai departe, fiind create două curente:

RDG (red, green, blue) – reprezintă diapazonul de culori ale unui ecran digital, precum cel al smartphone-ului sau tabletei. Este important în utilizare pentru ilustratori, designeri grafici. În acest spectru, culoarea albă se obține din amestecul egal al culorilor.
CMYK (cyan, magenta, yellow, black) – este palitra culorilor pigment, care pentru printare se aplică stratificat până se obține nuanța necesară, comparativ cu gama RDG, care presupune obținerea unei nuanțe prin amestecul de culori.

2. Și totuși cum imprim?

Specialiștii din companiile care oferă servicii de imprimare la printer color în Chișinău trebuie să recomande clienților utilizarea palitrei CMYK, astfel încât nuanțele obținute să fie cât mai pline, mai bogate, mai structurizante. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cazul imprimării cărților de vizită, a banerelor de exterior sau a broșurilor de prezentare a produselor sau serviciilor. Și da, designul creat digital tot trebuie realizat în gama CMYK.

Dacă ești în căutarea celor mai calitative servicii de tipografie în Chișinău, atunci apelează la echipa Artpoligraf. La noi poți găsi:

Un constructor de machete care conține zeci de șabloane bune de utilizat, astfel încât să îți creezi propriile materiale de promovare rapid;
Posibilitatea de a alege culorile care ți se potrivesc în conformitate cu brand book-ul afacerii tale;
Posibilitatea de a imprima pe diferite suporturi, de la hârtie la sticlă organică, inclusiv cu gravură;
Calitatea înaltă a materialelor utilizate;
O abordare profesionistă și individuală.

Acum ai posibilitatea să-ți faci afacerea mai vizibilă prin intermediul Artpoligraf, lider pe piața națională a serviciilor de printare și tipografie.

Artpoligraf – creăm lucruri pe care le vei memoriza!

#Artpoligraf #lumea digitala #imagin #printer color

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.