Cum trebuie să fie o sală de sport în 2021?

Ți-ai pus ca și scop să faci mai mult sport anul acesta? Cauți o sală de forță care să te ajute să realizezi acest lucru? Noi știm exact de ce ai nevoie pentru ca să ajungi la rezultatele dorite și îți spunem la ce criterii să acorzi atenție înainte să alegi un abonament. Iată cum trebuie să fie o sală de sport anul acesta pentru a avea un antrenament sigur, confortabil și motivant.

Dotată cu aparate de fitness moderne

Pentru a te antrena cu succes, ai nevoie de acces la o sală de fitness cu echipamente moderne și performante. În sală este practic să existe o varietate largă de aparate de fitness și accesorii, pentru ca să descoperi noi interese și abilități. Pe lângă aparate multifuncționale de ultimă generație, sunt utile și aparatele clasice, cum ar fi benzile de alergat, biciclete fitness, haltere și greutăți libere, bănci de greutate, aparate cardio sau steppere. Este necesar ca între toate echipamentele să existe suficient spațiu și în plus, acestea să fie grupate într-un mod logic și eficient pentru confortul tău.

Menținută în stare impecabilă

Cu siguranță, curățenia determină calitatea unei săli de sport și se află printre primele lucruri pe care le observi. Acest aspect a devenit unul de însemnătate majoră mai ales în condițiile de pandemie în care ne aflăm. Podeaua, echipamentul și întreaga zonă trebuie să fie într-o stare perfectă de curățenie și funcționare, pentru a garanta că membrii au parte de un mediu care le protejează sănătatea. Impecabilitatea întregului spațiu, de la vestiar la sălile de antrenament, este un prim semn al grijii față de clienți.

Spațioasă și cu design plăcut

Spațiul și felul în care e proiectată și decorată sala de sport sunt elemente deosebit de importante. În primul rând, este recomandat ca încăperile să fie suficient de spațioase pentru ca mai mulți membri să se poată antrena în același timp, fără a se incomoda reciproc și fără a avea un sentiment de aglomerare. De asemenea, o structura clară și bine organizată te va ajuta să găsești echipamentele cu ușurință, iar o sală în culori alese cu gust te va umple de energie. Nu în ultimul rând, este folositor ca sala de sport să fie bine luminată și cu o climă controlată, pentru ca membrii să se simtă confortabil indiferent de sezon sau de perioada zilei. Atunci când ai spațiu suficient și te simți în largul tău, antrenamentul este unul productiv, iar tu vei fi mereu motivat să revii la sală și să continui drumul spre o viață sănătoasă.

Cu antrenamente diversificate

În dependență de interesele tale, o sală de sport îți poate oferi mai mult decât un spațiu cu aparate de fitness. În timp, antrenamentele devin o rutină, iar dacă ești dispus să încerci ceva nou, atunci ai nevoie de un abonament la o sală cu mai multe opțiuni. De exemplu, accesul la un bazin de înot poate reprezenta o schimbare pozitivă și sănătoasă în programul tău. Cele mai diversificate opțiuni, însă, sunt antrenamentele de grup – o bună metodă de practicare a sportului, dar și de socializare. Antrenamentele de grup îți pot introduce o nouă lume a sportului, de la clasicele exerciții de cardio, forță și dans, la arte marțiale, yoga și pilates. Așa poți găsi un nou hobby care te va ajuta să te dezvolți!

Dacă dorești să frecventezi o sală de forță care împlinește toate aceste condiții, Aquaterra Fitness Ciocana este alegerea ideală. Vizitează clubul și convinge-te singur de calitatea serviciilor și de luxul pe care îl vei avea la dispoziție. Un singur abonament te ajută să ajungi la performanță maximă!

#Aquaterra Fitness #Aquaterra Fitness Ciocana

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.