Cumpărături de lux la Paris: investițiile de 894 milioane de dolari ale LVMH

Restaurarea La Samaritaine de 750 de milioane de euro (894 milioane de dolari) de către conglomeratul francez de lux LVMH este una dintre cele mai așteptate deschideri ale anului în capitala Franței.

Clădirea va fi parțial magazin de lux, parțial hotel și va cuprinde o mulțime de restaurante.

Amplasată în centrul geografic al Parisului, pe malul drept, vizavi de cel mai vechi pod de piatră din oraș, Pont Neuf, clădirea de patrimoniu deține proprietăți imobiliare de-a lungul Senei. La doar câteva minute de mers pe jos se află Muzeul Luvru spre vest , Catedrala Notre Dame, la câțiva pași de est, și recent s-a deschis muzeul de artă contemporană Bourse de Commerce-Pinault Collection.

Eleonore de Boysson, director regional pentru DFS Group, operatorul de vânzare cu amănuntul de lux deținut de LVMH pentru magazin, a declarat că cartierul „va deveni un district foarte renumit, născut din nou”.

Pentru a readuce clădirea la gloria sa de odinioară, LVMH și DFS au înrolat firme de design internaționale de top, inclusiv Yabu Pushelberg pentru interioare; agenția locală Malherbe Paris pentru departamentul de înfrumusețare de la subsol, considerată cea mai mare de acest fel din Europa, cu 36.600 de metri pătrați; și firma japoneză Sanaa pentru fațada de sticlă ondulată oarecum controversată de pe Rue de Rivoli, care a fost lovită de critici pentru că seamănă cu o „perdea de duș” atunci când planurile au fost dezvăluite pentru prima dată în 2011.

#LVMH #restaurare #lux #Investiții #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.