Cursă istorică operată de o companie aeriană din Moldova. FlyOne a lansat zborurile dintre Turcia și Armenia

Statele rivale Turcia și Armenia lansează cursa aeriană istorică. FlyOne, compania din Republica Moldova a început deja operarea zborurilor, iar miercuri, 2 ianuarie, a efectuat prima cursă dintre Erevan și Istanbul.

Armenia și Turcia nu au relații diplomatice, dar o lungă istorie de ostilitate care are rădăcini în uciderea în masă a armenilor sub Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial.

Turcia și Armenia și-au delegat reprezentanți în încercarea de a pune capăt relației lor ostile de decenii și de a stabili legături diplomatice. Oficialii au avut prima întâlnire la Moscova luna trecută și ambele națiuni au spus că discuțiile lor au fost purtate într-o „atmosferă pozitivă și constructivă”.

Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, și-a închis granița cu Armenia în 1993, într-o demonstrație de solidaritate cu Baku, care a fost blocată într-un conflict cu Armenia în regiunea Nagorno-Karabah.

În 2020, Turcia a susținut puternic Azerbaidjanul în conflictul de șase săptămâni cu Armenia din Nagorno-Karabah, care s-a încheiat cu un acord de pace intermediat de Rusia, prin care Azerbaidjanul a câștigat controlul unei părți semnificative a regiunii.

Zborurile dintre cele două capitale au fost întrerupte după ce compania turcă low-cost Atlasglobal – care avea mai multe zboruri pe săptămână – a intrat în faliment în februarie 2020.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul american de investiții Carlyle Group negociază cu potențiali parteneri din Emiratele Arabe Unite pentru a-i implica ulterior într-o tranzacție majoră cu activele externe ale companiei petroliere ruse Lukoil, dacă acordul preliminar dintre cele două părți va fi finalizat, potrivit mai multor surse citate de Reuters.

Discuțiile vizează intrarea unor investitori din Abu Dhabi în structura viitorului portofoliu de active care ar urma să fie preluat de Carlyle prin cumpărarea Lukoil International GmbH, divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus. Printre entitățile interesate se numără fondul suveran Mubadala, compania de investiții IHC și alte vehicule de investiții din Emirate. Interesul lor s-ar concentra în special pe Litasco, brațul de trading al Lukoil, considerat unul dintre cele mai valoroase active din portofoliu.

Valoarea totală a activelor vizate este estimată de surse din piață la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Totuși, nu există încă un acord final nici privind structura tranzacției, nici privind prețul. Carlyle ar intenționa să păstreze portofoliul de active într-o formă unitară, fără a-l fragmenta imediat, urmând modelul clasic al fondurilor de private equity din energie, care de regulă dețin astfel de investiții timp de circa cinci ani înainte de o eventuală revânzare.

Acordul preliminar dintre Lukoil și Carlyle, anunțat la sfârșitul lunii ianuarie, nu include activele din Kazahstan, care vor rămâne în proprietatea companiei ruse și vor continua să funcționeze în baza licențelor existente. Finalizarea tranzacției depinde de procesul de evaluare financiară și juridică, dar mai ales de aprobarea autorităților americane.

Rolul decisiv îl are Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care supraveghează regimul de sancțiuni. Washingtonul a impus restricții asupra companiilor energetice ruse, iar orice vânzare de active externe ale Lukoil trebuie autorizată. În plus, autoritățile americane au indicat anterior că fondurile rezultate din astfel de tranzacții ar putea fi plasate în conturi aflate sub jurisdicție americană și înghețate până la o eventuală relaxare a sancțiunilor.