Cursa miliardarilor continuă: Elon Musk redevine cea mai bogată persoană din lume

Elon Musk a redobândit titlul de cea mai bogată persoană din lume.

Potrivit Bloomberg, directorul executiv al Tesla Inc. l-a depăşit miercuri pe magnatul industriei produselor de luxul, Bernard Arnault, după ce acţiunile companiei LVMH au scăzut cu 2,6% în tranzacţiile de la Paris.

Musk şi francezul în vârstă de 74 de ani au fost la egalitate pentru primul loc în acest an în Bloomberg Billionaires Index, o listă a celor mai bogate 500 de persoane din lume.
Arnault l-a depăşit pentru prima dată pe Musk în decembrie, în condiţiile în care industria produselor de lux a comportat o rezistenţă semnificativă în faţa inflaţiei. LVMH, conglomeratul fondat de Arnault, este deţinătorul unor mărci precum Louis Vuitton, Fendi şi Hennessy.

Credinţa în vigoarea industriei produselor de lux începe să se estompeze pe fondul unei potenţiale încetiniri a creşterii economice, în special pe piaţa chineză. Acţiunile LVMH s-au prăbuşit cu aproximativ 10% din aprilie, ştergând, în cadrul acestui proces, 11 miliarde de dolari din averea netă a lui Arnault într-o singură zi.

Între timp, Musk a câştigat peste 55,3 miliarde de dolari în 2023, în mare parte datorită Tesla. Constructorul auto cu sediul în Austin – care reprezintă 71% din averea miliardarului – a crescut cu 66% de la începutul anului până în prezent. Averea lui Musk este evaluată acum la aproximativ 192,3 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg, în timp ce Arnault a coborât la 186,6 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cursa #Musk #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.