„Cușma” lui Guguță din parcul Ștefan cel Mare. Judecata a permis, din nou, construcția unui centru de 8 etaje (DOC)

Pe data de 26 mai, Judecătoria sectorul Riscani a admis cererea companiei Regata Imobiliare. Judecata a decis că firma ar putea construi un centru de afaceri, așa cum era planificat anterior, cu opt etaje pe locul cafenelei Guguță din Parcul Central din Chișinău, scrie Newsmaker.

Regata Imobiliare a intentat un proces împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Dezvoltatorul (care este și proprietarul cafenelei și al terenului pe care se află) a susținut că Consiliul Național al Monumentelor Istorice, care funcționează în cadrul departamentului, a revocat în mod ilegal permisul de construire a unui centru de afaceri cu opt etaje pe terenul Cafenelei Guguță. Noua componență a consiliului a considerat atunci că proiectul fusese aprobat anterior cu încălcări, iar conceptul propus de Regata Imobiliare nu se încadra în centrul istoric.

În urma deciziei consiliului, Primăria Chișinău și-a revocat autorizația de construcție: acest document nu funcționează fără aprobarea Consiliului Monumentelor Istorice. Drept urmare, Regata Imobiliare a dat în judecată și administrația orașului.

Cele două procese au fost luate în considerare în același caz. Regata Imobiliare a contestat anularea tuturor permiselor.

Drept urmare, pe data de 26 mai, instanța din sectorul Rîșcani a decis că decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice de a retrage avizul pozitiv cu privire la proiectul de construire a centrului de afaceri era „ilegală”. Decizia viceprimarului Chișinăului, Victor Chironda, de a retrage autorizația de construcție a fost, de asemenea, recunoscută ca fiind „ilegală”. Astfel, toate permisele rămân în vigoare.

Decizia instanței de fond poate fi atacată în camera de apel în termen de 30 de zile de la data anunțării deciziei instanței.

Documentul cu decizia instanței a fost pus la dispoziția NM de către membrul Asociației Centrul de Urbanism, activista Anetta Dabija. Asociația a participat la proces în calitate de părți interesate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.