„Cușma” lui Guguță din parcul Ștefan cel Mare. Judecata a permis, din nou, construcția unui centru de 8 etaje (DOC)

Pe data de 26 mai, Judecătoria sectorul Riscani a admis cererea companiei Regata Imobiliare. Judecata a decis că firma ar putea construi un centru de afaceri, așa cum era planificat anterior, cu opt etaje pe locul cafenelei Guguță din Parcul Central din Chișinău, scrie Newsmaker.

Regata Imobiliare a intentat un proces împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Dezvoltatorul (care este și proprietarul cafenelei și al terenului pe care se află) a susținut că Consiliul Național al Monumentelor Istorice, care funcționează în cadrul departamentului, a revocat în mod ilegal permisul de construire a unui centru de afaceri cu opt etaje pe terenul Cafenelei Guguță. Noua componență a consiliului a considerat atunci că proiectul fusese aprobat anterior cu încălcări, iar conceptul propus de Regata Imobiliare nu se încadra în centrul istoric.

În urma deciziei consiliului, Primăria Chișinău și-a revocat autorizația de construcție: acest document nu funcționează fără aprobarea Consiliului Monumentelor Istorice. Drept urmare, Regata Imobiliare a dat în judecată și administrația orașului.

Cele două procese au fost luate în considerare în același caz. Regata Imobiliare a contestat anularea tuturor permiselor.

Drept urmare, pe data de 26 mai, instanța din sectorul Rîșcani a decis că decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice de a retrage avizul pozitiv cu privire la proiectul de construire a centrului de afaceri era „ilegală”. Decizia viceprimarului Chișinăului, Victor Chironda, de a retrage autorizația de construcție a fost, de asemenea, recunoscută ca fiind „ilegală”. Astfel, toate permisele rămân în vigoare.

Decizia instanței de fond poate fi atacată în camera de apel în termen de 30 de zile de la data anunțării deciziei instanței.

Documentul cu decizia instanței a fost pus la dispoziția NM de către membrul Asociației Centrul de Urbanism, activista Anetta Dabija. Asociația a participat la proces în calitate de părți interesate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.