„Cușma” lui Guguță din parcul Ștefan cel Mare. Judecata a permis, din nou, construcția unui centru de 8 etaje (DOC)

Pe data de 26 mai, Judecătoria sectorul Riscani a admis cererea companiei Regata Imobiliare. Judecata a decis că firma ar putea construi un centru de afaceri, așa cum era planificat anterior, cu opt etaje pe locul cafenelei Guguță din Parcul Central din Chișinău, scrie Newsmaker.

Regata Imobiliare a intentat un proces împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Dezvoltatorul (care este și proprietarul cafenelei și al terenului pe care se află) a susținut că Consiliul Național al Monumentelor Istorice, care funcționează în cadrul departamentului, a revocat în mod ilegal permisul de construire a unui centru de afaceri cu opt etaje pe terenul Cafenelei Guguță. Noua componență a consiliului a considerat atunci că proiectul fusese aprobat anterior cu încălcări, iar conceptul propus de Regata Imobiliare nu se încadra în centrul istoric.

În urma deciziei consiliului, Primăria Chișinău și-a revocat autorizația de construcție: acest document nu funcționează fără aprobarea Consiliului Monumentelor Istorice. Drept urmare, Regata Imobiliare a dat în judecată și administrația orașului.

Cele două procese au fost luate în considerare în același caz. Regata Imobiliare a contestat anularea tuturor permiselor.

Drept urmare, pe data de 26 mai, instanța din sectorul Rîșcani a decis că decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice de a retrage avizul pozitiv cu privire la proiectul de construire a centrului de afaceri era „ilegală”. Decizia viceprimarului Chișinăului, Victor Chironda, de a retrage autorizația de construcție a fost, de asemenea, recunoscută ca fiind „ilegală”. Astfel, toate permisele rămân în vigoare.

Decizia instanței de fond poate fi atacată în camera de apel în termen de 30 de zile de la data anunțării deciziei instanței.

Documentul cu decizia instanței a fost pus la dispoziția NM de către membrul Asociației Centrul de Urbanism, activista Anetta Dabija. Asociația a participat la proces în calitate de părți interesate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iubitorii de cafea care speră la o ieftinire rapidă, de la cotațiile istorice înregistrate în ultimele luni, ar putea fi nevoiți să aștepte mai mult, deoarece reducerea așteptată a tarifelor vamale americane nu s-a materializat încă, susține compania italiană care se ocupă cu prăjitul cafelei Illycaffe SpA, transmite Bloomberg, citat de agerpres.ro.

Firma italiană, cunoscută pentru espresso-ul de lux vândut în cutii argintii și roșii, intenționează să majoreze din nou prețurile în ianuarie, după două creșteri din acest an, a declarat directorul general Cristina Scocchia într-un interviu.

Prețurile la boabele de cafea Arabica au crescut la un nivel record luna trecută, când tarifele vamale americane pentru principalul exportator mondial de cafea, Brazilia, au coincis cu recoltele slabe la nivel global. Prețurile au scăzut ușor după ce președintele american Donald Trump a extins reducerile tarifare la cafeaua braziliană, dar rămân la niveluri istorice ridicate.

”Există o limită cu privire la cât de mult poate absorbi o companie un anumit nivel al prețului cafelei verzi, care este unul nesănătos de ridicat”, a spus Scocchia, referindu-se la creșterea costurilor cu boabele neprăjite. ”Vom crește prețurile în toate țările și pe toate canalele”, a adăugat Scocchia.

Deciziile Illycaffe vor fi probabil copiate de alte firme care se ocupă cu prăjitul cafelei, deoarece prețurile de consum nu au ajuns încă din urmă prețurile materiilor prime. Orice creștere a prețurilor cafelei pe rafturile magazinelor tinde să aibă o întârziere de ”câteva luni” sau uneori chiar un an, potrivit lui Carlos Mera, șeful departamentului de cercetare pentru piața de mărfuri agricole la Rabobank. Carlos Mera se așteaptă să vadă și mai multe creșteri de prețuri în lunile următoare.

Illycaffe se așteaptă că prețurile boabelor de cafea neprăjită să se stabilizeze undeva între 2,80 și 3 dolari pe livră în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce este încă peste media ultimilor cinci ani.