„Cușma” lui Guguță din parcul Ștefan cel Mare. Judecata a permis, din nou, construcția unui centru de 8 etaje (DOC)

Pe data de 26 mai, Judecătoria sectorul Riscani a admis cererea companiei Regata Imobiliare. Judecata a decis că firma ar putea construi un centru de afaceri, așa cum era planificat anterior, cu opt etaje pe locul cafenelei Guguță din Parcul Central din Chișinău, scrie Newsmaker.

Regata Imobiliare a intentat un proces împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Dezvoltatorul (care este și proprietarul cafenelei și al terenului pe care se află) a susținut că Consiliul Național al Monumentelor Istorice, care funcționează în cadrul departamentului, a revocat în mod ilegal permisul de construire a unui centru de afaceri cu opt etaje pe terenul Cafenelei Guguță. Noua componență a consiliului a considerat atunci că proiectul fusese aprobat anterior cu încălcări, iar conceptul propus de Regata Imobiliare nu se încadra în centrul istoric.

În urma deciziei consiliului, Primăria Chișinău și-a revocat autorizația de construcție: acest document nu funcționează fără aprobarea Consiliului Monumentelor Istorice. Drept urmare, Regata Imobiliare a dat în judecată și administrația orașului.

Cele două procese au fost luate în considerare în același caz. Regata Imobiliare a contestat anularea tuturor permiselor.

Drept urmare, pe data de 26 mai, instanța din sectorul Rîșcani a decis că decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice de a retrage avizul pozitiv cu privire la proiectul de construire a centrului de afaceri era „ilegală”. Decizia viceprimarului Chișinăului, Victor Chironda, de a retrage autorizația de construcție a fost, de asemenea, recunoscută ca fiind „ilegală”. Astfel, toate permisele rămân în vigoare.

Decizia instanței de fond poate fi atacată în camera de apel în termen de 30 de zile de la data anunțării deciziei instanței.

Documentul cu decizia instanței a fost pus la dispoziția NM de către membrul Asociației Centrul de Urbanism, activista Anetta Dabija. Asociația a participat la proces în calitate de părți interesate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.