„Cușma” lui Guguță din parcul Ștefan cel Mare. Judecata a permis, din nou, construcția unui centru de 8 etaje (DOC)

Pe data de 26 mai, Judecătoria sectorul Riscani a admis cererea companiei Regata Imobiliare. Judecata a decis că firma ar putea construi un centru de afaceri, așa cum era planificat anterior, cu opt etaje pe locul cafenelei Guguță din Parcul Central din Chișinău, scrie Newsmaker.

Regata Imobiliare a intentat un proces împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Dezvoltatorul (care este și proprietarul cafenelei și al terenului pe care se află) a susținut că Consiliul Național al Monumentelor Istorice, care funcționează în cadrul departamentului, a revocat în mod ilegal permisul de construire a unui centru de afaceri cu opt etaje pe terenul Cafenelei Guguță. Noua componență a consiliului a considerat atunci că proiectul fusese aprobat anterior cu încălcări, iar conceptul propus de Regata Imobiliare nu se încadra în centrul istoric.

În urma deciziei consiliului, Primăria Chișinău și-a revocat autorizația de construcție: acest document nu funcționează fără aprobarea Consiliului Monumentelor Istorice. Drept urmare, Regata Imobiliare a dat în judecată și administrația orașului.

Cele două procese au fost luate în considerare în același caz. Regata Imobiliare a contestat anularea tuturor permiselor.

Drept urmare, pe data de 26 mai, instanța din sectorul Rîșcani a decis că decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice de a retrage avizul pozitiv cu privire la proiectul de construire a centrului de afaceri era „ilegală”. Decizia viceprimarului Chișinăului, Victor Chironda, de a retrage autorizația de construcție a fost, de asemenea, recunoscută ca fiind „ilegală”. Astfel, toate permisele rămân în vigoare.

Decizia instanței de fond poate fi atacată în camera de apel în termen de 30 de zile de la data anunțării deciziei instanței.

Documentul cu decizia instanței a fost pus la dispoziția NM de către membrul Asociației Centrul de Urbanism, activista Anetta Dabija. Asociația a participat la proces în calitate de părți interesate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.