Cutremur pe piața imobiliară. Cea mai mare criză din ultimii 30 de ani

Criza imobiliară face ravagii în Europa. Noile cifre arată că nivelul noilor construcții în Suedia este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, scăzând cu 50% în primul trimestru al anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Criza imobiliară face ravagii în Europa. Rata cu care sunt construite noi proprietăți în Suedia continuă să scadă, arată noile cifre de la Statistics Sweden. Anna Broman, expertă în politica proprietății la Federația Suedeză de Construcții, Byggföretagen, a cerut o comisie de criză.

„Suntem în cea mai gravă criză de după 1990. Ratele de construcție a proprietăților vor scădea cu mai mult de jumătate în intervalul de doi ani”, a mai spus Anna Broman.

„Am pierdut o întreagă generație de muncitori în construcții. Trebuie să ne învățăm lecția, astfel încât acest lucru să nu se mai întâmple. Dacă recesiunea este lăsată să meargă prea departe, va dura foarte mult timp pentru a aduce forța de muncă înapoi în industrie”, a mai declarat Anna Broman.

Cauzele: creșterea ratelor dobânzilor, inflație și creșterea prețurilor la energie

Ministrul proprietății, Andreas Carlson, a susținut că înrăutățirea condițiilor, în mare măsură, sunt legate de factori externi: „Se datorează în mare parte factorilor externi legați de creșterea ratelor dobânzilor, inflația și creșterea prețurilor la energie”, a spus el.

Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.

Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.

Valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani

Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.

Andreas Carlson a concluzionat: „Credem că subvențiile pentru locuințe sunt ineficiente și nu este o cale de urmat. Avem nevoie este o reformă structurală”, a mai spus ministrul, potrivit thelocal.se.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că nu există, la acest moment, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ. Oficialul a subliniat că Ministerul Energiei nu stabilește tarifele și nu se ocupă de achiziția directă a resurselor energetice, atribuții care revin ANRE și Energocom.

„În primul rând, vreau să concretizez că Ministerul nu se ocupă de achiziția resurselor energetice – nici energie electrică, nici gaze – și nici nu stabilește tarifele. Acestea sunt stabilite de ANRE, în baza unor criterii clare de reglementare”, a declarat Junghietu.

Referindu-se la structura actuală a achiziției de energie electrică, ministrul a prezentat următoarea situație pentru ziua de ieri: 37% din energie a fost achiziționată de pe bursa OPCOM (România), 36% din contracte bilaterale, 15% din resurse regenerabile produse în Republica Moldova și 12% din cet-urile din Chișinău și Bălți.

„Uitându-ne la cum evoluează piața și la ce prețuri a cumpărat Energocom până acum, nu se observă o necesitate de ajustare a tarifelor. Dar, repet, ANRE este autoritatea care trebuie să se pronunțe în acest sens”, a precizat Junghietu.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.