Ce s-ar întîmpla cu economia moldovenească, dacă BNM ar reacționa agresiv să readucă inflația

BNM a întreprins și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a readuce inflația (măsurată prin indicele prețurilor de consum) în proximitatea țintei de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu care a răspuns la întrebările anuale ale presei.

Guvernatorul spune că acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu și este prevăzut ca țintă în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei, pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

Dacă BNM ar reacționa agresiv pentru a readuce inflația mult mai repede în proximitatea țintei, atunci efectele directe asupra economiei reale ar aduce mai mult rău decât bine (costurile economice ar fi foarte mari)”, a precizat guvernatorul BNM.

Guvernatorul a spus că prețurile au crescut peste tot, este un fenomen la nivel global. Iar ca acestea să nu o ia razna, BNM a fost foarte atentă la evoluțiile locale și externe și de fiecare dată a luat decizii chibzuite și calculate. Banca Națională a venit cu măsuri de politică monetară care au atenuat riscurile și presiunile proinflaționiste.

A fost nevoie de măsuri restrictive atunci când, în a doua jumătate a anului trecut, a apărut o incertitudine asociată crizei energetice – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care au încetinit activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne”, a prcizat Armașu.

Potrivit șefului băncii centrae, accelerarea pronunțată a ratei anuale a inflației în anul trecut, dar și menținerea unui nivel înalt în anul curent sunt determinate, în principal, de conjunctura macroeconomică externă care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fundalul crizei energetice la nivel regional, creșterea pronunțată a prețurilor la materiile prime, dar și majorarea semnificativă a cheltuielilor aferente transportului internațional de mărfuri.

#prognoza #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariul rămâne principa sursă de venit financiar al gospodăriilor din Republica Moldova, în timp ce distribuția veniturilor arată în continuare discrepanțe majore, potrivit Bancii Naționale a Moldovei care a radiografiat veniturile populației, pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion de 1.029 de persoane din diferite categorii de vârstă, medii de trai, sexe și niveluri de venit.

Potrivit sondajului, 63,2% dintre respondenți declară că salariul este sursa principală de venit a familiei, în timp ce 45,9% indică pensia. Transferurile din străinătate continuă să joace un rol important în bugetul unor gospodării – 13,4% dintre participanți la sondaj spun că depind de remitențe. Alte surse notabile sunt plățile sociale (13,1%) și veniturile obținute din activitatea individuală (10,9%).

În ceea ce privește distribuția veniturilor, datele arată că o proporție considerabilă a populației trăiește cu venituri modeste. 12,7% dintre respondenți câștigă lunar mai puțin de 3.000 de lei, iar 19,2% se încadrează între 3.000 și 5.000 de lei. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele cu venituri cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei – 29,3% din total.

O parte importantă a populației active indică venituri mai ridicate: 25,5% dintre respondenți câștigă între 10.000 și 20.000 de lei, în timp ce doar 8,8% declară venituri lunare ce depășesc 20.000 de lei.