Ce s-ar întîmpla cu economia moldovenească, dacă BNM ar reacționa agresiv să readucă inflația

BNM a întreprins și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a readuce inflația (măsurată prin indicele prețurilor de consum) în proximitatea țintei de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu care a răspuns la întrebările anuale ale presei.

Guvernatorul spune că acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu și este prevăzut ca țintă în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei, pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

Dacă BNM ar reacționa agresiv pentru a readuce inflația mult mai repede în proximitatea țintei, atunci efectele directe asupra economiei reale ar aduce mai mult rău decât bine (costurile economice ar fi foarte mari)”, a precizat guvernatorul BNM.

Guvernatorul a spus că prețurile au crescut peste tot, este un fenomen la nivel global. Iar ca acestea să nu o ia razna, BNM a fost foarte atentă la evoluțiile locale și externe și de fiecare dată a luat decizii chibzuite și calculate. Banca Națională a venit cu măsuri de politică monetară care au atenuat riscurile și presiunile proinflaționiste.

A fost nevoie de măsuri restrictive atunci când, în a doua jumătate a anului trecut, a apărut o incertitudine asociată crizei energetice – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care au încetinit activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne”, a prcizat Armașu.

Potrivit șefului băncii centrae, accelerarea pronunțată a ratei anuale a inflației în anul trecut, dar și menținerea unui nivel înalt în anul curent sunt determinate, în principal, de conjunctura macroeconomică externă care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fundalul crizei energetice la nivel regional, creșterea pronunțată a prețurilor la materiile prime, dar și majorarea semnificativă a cheltuielilor aferente transportului internațional de mărfuri.

#prognoza #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.