Dacia, cea mai vândută mașină din Franța în 2021. Le-a detronat pentru prima oară pe Renault și Peugeot

Dacia a vândut în 2021 aproape 100.000 de mașini noi persoanelor fizice din Franța, devansând pentru prima oară în istorie mărcile Renault și Peugeot.

Cu 99.698 vehicule vândute până la 20 decembrie Dacia se află în topul vânzărilor către persoane fizice din acest an, conform cifrelor furnizate de Autoways, o societate specializată în piața auto, care a anunțat că aceste cifre nu se pot schimba semnificativ până la 31 decembrie. În ceea ce privește Dacia Sandero, aceasta nu se mai mulțumește să domine piața persoanelor fizice din Franța, ci pur și simplu zboară peste ea. Până la 20 decembrie, dealerii livraseră clienților 66.350 de exemplare ale mașinii Dacia ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât modelul similar al Renault, Clio, care a comericializat doar 20.954 de unități. Marca românească se află înaintea celor autohtone. Astfel, în 2021 Renault a vândut persoanelor fizice 91.246 de unități, Peugeot, 87.524 de unități, iar Citroën a înmatriculat 51.972 de mașini, aproape de două ori mai puține decât Dacia. Această performanță îi permite producătorului român să preia 14,4% din cota de piață pentru persoane fizice, în primele unsprezece luni ale anului. Asta în condițiile în care, Renault a înregistrat o cotă de piață de 13,6%, iar Peugeot de 13,3%. Piața persoanelor fizice reprezintă 44% din vânzările de mașini noi în acest an din Franța, restul fiind repartizat în principal între achiziționarea de vehicule de companie și companiile de închiriere pe termen scurt și lung.

Fenomenul Dacia nu este chiar o surpriză: în 2020 Sandero era deja „mașina preferată a francezilor”, iar marca s-a concentrat mereu pe această piață privată. Dar alte modele permit acum mărcii să se impună: SUV-ul Duster rămâne în top 10 al celor mai bune vânzări ale anului, rivalizează în volum cu Renault Captur, totuși unul dintre cele mai populare modele ale francezilor. Spring, primul produs 100% electric al mărcii, a avut, de asemenea, un început comercial promițător, cu aproape 9.000 de vânzări în acest an.

#peugeot #vanzari #Renault #auto #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.