Dacia, cea mai vândută mașină din Franța în 2021. Le-a detronat pentru prima oară pe Renault și Peugeot

Dacia a vândut în 2021 aproape 100.000 de mașini noi persoanelor fizice din Franța, devansând pentru prima oară în istorie mărcile Renault și Peugeot.

Cu 99.698 vehicule vândute până la 20 decembrie Dacia se află în topul vânzărilor către persoane fizice din acest an, conform cifrelor furnizate de Autoways, o societate specializată în piața auto, care a anunțat că aceste cifre nu se pot schimba semnificativ până la 31 decembrie. În ceea ce privește Dacia Sandero, aceasta nu se mai mulțumește să domine piața persoanelor fizice din Franța, ci pur și simplu zboară peste ea. Până la 20 decembrie, dealerii livraseră clienților 66.350 de exemplare ale mașinii Dacia ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât modelul similar al Renault, Clio, care a comericializat doar 20.954 de unități. Marca românească se află înaintea celor autohtone. Astfel, în 2021 Renault a vândut persoanelor fizice 91.246 de unități, Peugeot, 87.524 de unități, iar Citroën a înmatriculat 51.972 de mașini, aproape de două ori mai puține decât Dacia. Această performanță îi permite producătorului român să preia 14,4% din cota de piață pentru persoane fizice, în primele unsprezece luni ale anului. Asta în condițiile în care, Renault a înregistrat o cotă de piață de 13,6%, iar Peugeot de 13,3%. Piața persoanelor fizice reprezintă 44% din vânzările de mașini noi în acest an din Franța, restul fiind repartizat în principal între achiziționarea de vehicule de companie și companiile de închiriere pe termen scurt și lung.

Fenomenul Dacia nu este chiar o surpriză: în 2020 Sandero era deja „mașina preferată a francezilor”, iar marca s-a concentrat mereu pe această piață privată. Dar alte modele permit acum mărcii să se impună: SUV-ul Duster rămâne în top 10 al celor mai bune vânzări ale anului, rivalizează în volum cu Renault Captur, totuși unul dintre cele mai populare modele ale francezilor. Spring, primul produs 100% electric al mărcii, a avut, de asemenea, un început comercial promițător, cu aproape 9.000 de vânzări în acest an.

#peugeot #vanzari #Renault #auto #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.