Datoria globală publică şi privată a ajuns la un nivel record de 235.000 miliarde de dolari în 2021

Datoria globală publică şi privată a înregistrat anul trecut cel mai semnificativ declin din ultimii 70 de ani, după ce atinsese un nivel record în 2020, din cauza impactului pandemiei, dar per ansamblu rămâne mult peste nivelul anterior pandemiei, se arată într-o postare pe blogul Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.

În 2021, datoria globală publică şi privată a scăzut cu 10 puncte procentuale, la 247% din PIB-ul global, de la nivelul de vârf de 257% din PIB în 2020, şi comparativ cu un nivel de aproximativ 195% din PIB în 2007, înaintea crizei financiare mondiale.

În dolari, datoria globală a continuat să crească, deşi într-un ritm mult mai lent, ajungând anul trecut la nivelul record de 235.000 miliarde de dolari.

Datoria privată, care include obligaţiunile companiilor non-financiare şi ale gospodăriilor, a determinat reducerea generală, înregistrând un declin de şase puncte procentuale, la 153% din PIB, se arată în raportul FMI care conţine date din 190 de ţări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Scăderea de patru puncte procentuale a datoriei publice, la 96% din PIB, a reprezentat cel mai mare semnificativ declin din ultimele decenii.

„Fluctuaţiile neobişnuite ale nivelului datoriei globale au fost rezultatul redresării economiei în urma pandemiei şi nivelul ridicat al inflaţiei”, susţine instituţia internaţională.

Dinamicile datoriei au fost diferite. Economiile avansate au înregistrat cel mai mare semnificativ declin al datoriei, atât cea publică cât şi cea privată au scăzut cu 5% din PIB în 2021, fiind urmate de pieţele emergente, excluzând China. Dar statele cu venituri scăzute s-au confruntat cu o creştere continuă a ratei datoriei anul trecut şi sporesc temerile privind capacitatea ţărilor cu venituri scăzute şi medii de a-şi achita datoriile, se arată în raportul FMI.

Va deveni din ce în ce mai dificilă gestionarea nivelului ridicat al datoriei, dacă perspectivele economice continuă să se deterioreze şi costurile de împrumut cresc suplimentar, avertizează principalul expert fiscal din cadrul FMI, Vitor Gaspar.

Nivelul ridicat al inflaţiei continuă să ajute la reducerea ratei datoriei în 2022, dar cheltuielile vor creşte dacă inflaţia devine persistentă. Guvernele ar trebui să adopte politici fiscale care să ajute la reducerea presiunilor inflaţioniste şi a vulnerabilităţii datoriei pe termen lung, în timp ce continuă să-i sprijine pe cei mai vulnerabili, susţine oficialul FMI.

#datorie #record #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.