Datoria Moldovei crește! Fiecare cetățean are deja pe cap 45 de mii de lei

Datoria de stat a constituit la sfârșitul lunii iulie 109,7 de miliarde de lei, cu 5,7 miliarde de lei mai mult față de sfârșitul anului 2023, respectiv raportată per cap de locuitor se cifrează la 45 de mii de lei, arată datele Ministerului de Finanțe.

Datoria de stat externă însuma echivalentul 65,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, cu 4,2% mai mult comparativ cu sfârșitul anului 2023.

Datoria de stat internă se cifra la 44 de miliarda de lei, cu 19,2% mai mult. La situaţia din 31 iulie 2024, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situaţia de la inceputul anului s-a majorat cu 4,2 miliarde lei şi a constituit 43,9 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4,3 miliarde de lei la valoarea nominală. Pentru 7 luni ale anului 2024 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 4,58% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 2,18%, 182 zile – 4,31%, 364 zile – 4,85%, 2 ani – 5,12%, 3 ani – 5,16%, 5 ani – 5,80%, 7 ani – 5,79%, 10 ani – 7,0%), care comparativ cu anul 2023 este mai mică cu 4,04 p.p.

Ca și pondere din PIB, datoria de stat externă era de 60%, iar cea internă de 40%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.