Datoria Moldovei crește! Fiecare cetățean are deja pe cap 45 de mii de lei

Datoria de stat a constituit la sfârșitul lunii iulie 109,7 de miliarde de lei, cu 5,7 miliarde de lei mai mult față de sfârșitul anului 2023, respectiv raportată per cap de locuitor se cifrează la 45 de mii de lei, arată datele Ministerului de Finanțe.

Datoria de stat externă însuma echivalentul 65,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, cu 4,2% mai mult comparativ cu sfârșitul anului 2023.

Datoria de stat internă se cifra la 44 de miliarda de lei, cu 19,2% mai mult. La situaţia din 31 iulie 2024, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situaţia de la inceputul anului s-a majorat cu 4,2 miliarde lei şi a constituit 43,9 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4,3 miliarde de lei la valoarea nominală. Pentru 7 luni ale anului 2024 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 4,58% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 2,18%, 182 zile – 4,31%, 364 zile – 4,85%, 2 ani – 5,12%, 3 ani – 5,16%, 5 ani – 5,80%, 7 ani – 5,79%, 10 ani – 7,0%), care comparativ cu anul 2023 este mai mică cu 4,04 p.p.

Ca și pondere din PIB, datoria de stat externă era de 60%, iar cea internă de 40%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unui mecanism pe care îl califică drept profund discriminatoriu pentru femeile din Republica Moldova: modul în care este calculată indemnizația de maternitate și, ulterior, pensia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit lui Ioniță, statul vorbește frecvent despre apărarea drepturilor femeilor, însă ignoră o soluție simplă și esențială: indexarea anuală a concediului de maternitate în funcție de creșterea salariului mediu pe economie. În lipsa acestei ajustări, mamele sunt penalizate pe termen lung, atât la venituri, cât și la pensie.

Economistul a explicat situația printr-un exemplu concret. O femeie care a născut în 2019, când salariul mediu era de aproximativ 8.000 de lei, primește indemnizația pentru creșterea copilului raportată la acest nivel salarial. Dacă stă acasă trei ani și apoi mai naște un copil, ajungând să petreacă șase ani în concediu de maternitate, salariul de referință rămâne „înghețat” la 8.000 de lei, deși, între timp, salariul mediu pe economie a ajuns la circa 17.000 de lei.

„Tu ești tot la 8.000 de lei. Și ție pensia ți se calculează tot de la 8.000 de lei”, a subliniat Ioniță. Astfel, fiecare copil în plus înseamnă, în practică, o pensie mai mică pentru mamă, comparativ cu o persoană care nu a avut perioade lungi de concediu pentru creșterea copiilor.

Veaceslav Ioniță susține că, deși concediul pentru creșterea copilului este asigurat legal în Republica Moldova, modul în care este aplicat creează o discriminare sistemică. „Statul nu spune încă un detaliu: noi ți-l asigurăm într-o manieră discriminatorie. Cu fiecare copil, pensia scade”, a avertizat economistul.

În opinia sa, fără o reformă care să coreleze indemnizațiile de maternitate cu evoluția salariilor din economie, femeile sunt condamnate să plătească pe termen lung costul social al maternității. „Este o catastrofă”, a concluzionat Ioniță.