Datorii la subvențiile fermierilor! Recean spune când vor fi stinse creanțele către agricultori

Datoria la plata subvențiilor către fermieri se cifrează la 900 de milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie urmează să fie debursată întreaga sumă, a declarat de la tribuna Parlamentului, Dorin Recean care prezintă rectificarea bugetului pentru anul 2023.

„Am crescut capacitatea de procesare a dosarelor la AIPA pentru a putea debursa întreaga sumă până la sfârșitul lunii iulie. Am suplimentat fondul de subvenționare cu 100 de milioane de lei pentru a compensa costurile la motorină și fertilizanți”, a punctat Recean.

Premierul a spus că în prezent se discută cu partenerii de dezvoltare pentru a achita diferența de costuri care se regăsește în costul produsului final.

Ultimele date ale AIPA relevă că în primele cinci luni ale anului, pe conturile agricultorilor au fost debursați peste 600 milioane Lei, ceea ce constituie cca. 40% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.