Datornicii pot dormi liniștit. Au intrat în vigoare măsurile de protecție a debitorilor

Vineri, 15 octombrie, a fost publicată în Montorul Oficial modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.

Potrivit modificările, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (13 0740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Potrivit legii, va fi interzisă evacuarea silită din bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul își are unicul domiciliu, în perioada 1 decembrie – 1 martie, dacă creditorul nu va face dovada că debitorul și membrii familiei au la dispoziție o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta. Prevederea se va aplica și în cazul declarării stării de urgență, de asediu /război și a stării de urgență în sănătate publică.

A fost extinsă și lista bunurilor debitorului care nu pot fi urmărite: obiectele necesare debitorului pentru a-și continua exercitarea profesiei, autovehiculul care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie, obiectele de cult religios, inventarul agricol, dacă debitorul se ocupă cu agricultura. Nu vor putea fi urmărite nici bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, dacă valoarea fiecăruia nu depășește suma de 5000 de lei.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, la sfârșitul lunii iunie în Republica Moldova erau 164 de organizații de microfinanțare. Activele totale constituiau 11,2 miliarde de lei. Valoarea totală a creditelor acordate a însumat 8,8 miliarde de lei.

#debitori #datornici #termen

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.