De-a dreptul uluitor! 24.000 de euro pentru o noapte într-un hotel la Roma

Cel mai nou hotel de tip „boutique”, cu vedere la grădina privată a palatului Borghese, a fost inaugurat recent în inima Romei.

Palazzo Vilòn din Roma este disponibil pentru închiriere începând de la 24.000 de euro pe noapte, anunță compania Shedir Collection, care administrează micul palat precum și alte proprietăți exclusiviste din Roma și Capri.

Lipit de hotelul cu același nume deschis în 2018 în Palazzo Borghese, Palazzo Vilòn ocupă aripa de sud-vest a clădirii și se întinde pe 1000 de metri pătrați. Dispune de trei apartamente opulente, o sală de mese cu 40 de locuri, un centru spa privat cu saună și baie turcească, o sală de sport și o piscină interioară încălzită, precum și o superbă grădină de citrice, presărată cu statui istorice.

Unul dintre apartamente – și cel mai mare – se află la primul etaj, un al doilea ocupă fosta capelă de la mezanin, iar al treilea se bucură de vedere panoramică la curtea interioară a marelui Palazzo Borghese. Interioarele au fost redecorate de către Giampiero Panepinto din Milano, arhitectul „de casă” al Shedir Collection, cel care a refăcut și Palazzo Tiberio, proprietatea grupului din Capri.

Oaspeții Palazzo Vilòn vor beneficia de servicii exclusiviste, ce includ un majordom, propriul bucătar, cinema și multe altele. Două intrări asigură accesul în palat – cea principală de pe Via di Ripetta și încă una, rezervată oaspeților care doresc un plus de discreție, pe Largo della Fontanella di Borghese.

Punctul de atracție al proprietății este, fără îndoială, Galleria degli Specchi, cunoscută și sub numele de Camera Oglinzilor, încadrate în rame stucco pictate cu heruvimi. Și pardoseala sălii iese în evidență datorită mozaicului de marmură încrustată, realizat dintr-o combinație de mai multe tipuri de marmură: de Carrara, Bardiglio, Marquina sau marmură galbenă Siena.

Clădirea aparținând familiei Borghese datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, o parte a acesteia fiind la un moment dat cedată călugărițelor din ordinul Fiicele Crucii, care au înființat aici prima Școală pentru Fete Sărace.

Prințesa Adelaide (după numele căreia a fost botezat și restaurantul hotelului) este cea care a dorit să creeze o instituție pentru fetele mai puțin norocoase, unde acestea să poată primi o educație care să le pregătească pentru un viitor mai bun. Școala a fost ulterior donată călugărițelor franceze, care au deținut dreptul de proprietate până acum câțiva ani, când a revenit deținătorilor de drept, descendenții familiei Borghese.

#hotel #Roma #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.