De-a dreptul uluitor! 24.000 de euro pentru o noapte într-un hotel la Roma

Cel mai nou hotel de tip „boutique”, cu vedere la grădina privată a palatului Borghese, a fost inaugurat recent în inima Romei.

Palazzo Vilòn din Roma este disponibil pentru închiriere începând de la 24.000 de euro pe noapte, anunță compania Shedir Collection, care administrează micul palat precum și alte proprietăți exclusiviste din Roma și Capri.

Lipit de hotelul cu același nume deschis în 2018 în Palazzo Borghese, Palazzo Vilòn ocupă aripa de sud-vest a clădirii și se întinde pe 1000 de metri pătrați. Dispune de trei apartamente opulente, o sală de mese cu 40 de locuri, un centru spa privat cu saună și baie turcească, o sală de sport și o piscină interioară încălzită, precum și o superbă grădină de citrice, presărată cu statui istorice.

Unul dintre apartamente – și cel mai mare – se află la primul etaj, un al doilea ocupă fosta capelă de la mezanin, iar al treilea se bucură de vedere panoramică la curtea interioară a marelui Palazzo Borghese. Interioarele au fost redecorate de către Giampiero Panepinto din Milano, arhitectul „de casă” al Shedir Collection, cel care a refăcut și Palazzo Tiberio, proprietatea grupului din Capri.

Oaspeții Palazzo Vilòn vor beneficia de servicii exclusiviste, ce includ un majordom, propriul bucătar, cinema și multe altele. Două intrări asigură accesul în palat – cea principală de pe Via di Ripetta și încă una, rezervată oaspeților care doresc un plus de discreție, pe Largo della Fontanella di Borghese.

Punctul de atracție al proprietății este, fără îndoială, Galleria degli Specchi, cunoscută și sub numele de Camera Oglinzilor, încadrate în rame stucco pictate cu heruvimi. Și pardoseala sălii iese în evidență datorită mozaicului de marmură încrustată, realizat dintr-o combinație de mai multe tipuri de marmură: de Carrara, Bardiglio, Marquina sau marmură galbenă Siena.

Clădirea aparținând familiei Borghese datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, o parte a acesteia fiind la un moment dat cedată călugărițelor din ordinul Fiicele Crucii, care au înființat aici prima Școală pentru Fete Sărace.

Prințesa Adelaide (după numele căreia a fost botezat și restaurantul hotelului) este cea care a dorit să creeze o instituție pentru fetele mai puțin norocoase, unde acestea să poată primi o educație care să le pregătească pentru un viitor mai bun. Școala a fost ulterior donată călugărițelor franceze, care au deținut dreptul de proprietate până acum câțiva ani, când a revenit deținătorilor de drept, descendenții familiei Borghese.

#hotel #Roma #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.