De-a dreptul uluitor! 24.000 de euro pentru o noapte într-un hotel la Roma

Cel mai nou hotel de tip „boutique”, cu vedere la grădina privată a palatului Borghese, a fost inaugurat recent în inima Romei.

Palazzo Vilòn din Roma este disponibil pentru închiriere începând de la 24.000 de euro pe noapte, anunță compania Shedir Collection, care administrează micul palat precum și alte proprietăți exclusiviste din Roma și Capri.

Lipit de hotelul cu același nume deschis în 2018 în Palazzo Borghese, Palazzo Vilòn ocupă aripa de sud-vest a clădirii și se întinde pe 1000 de metri pătrați. Dispune de trei apartamente opulente, o sală de mese cu 40 de locuri, un centru spa privat cu saună și baie turcească, o sală de sport și o piscină interioară încălzită, precum și o superbă grădină de citrice, presărată cu statui istorice.

Unul dintre apartamente – și cel mai mare – se află la primul etaj, un al doilea ocupă fosta capelă de la mezanin, iar al treilea se bucură de vedere panoramică la curtea interioară a marelui Palazzo Borghese. Interioarele au fost redecorate de către Giampiero Panepinto din Milano, arhitectul „de casă” al Shedir Collection, cel care a refăcut și Palazzo Tiberio, proprietatea grupului din Capri.

Oaspeții Palazzo Vilòn vor beneficia de servicii exclusiviste, ce includ un majordom, propriul bucătar, cinema și multe altele. Două intrări asigură accesul în palat – cea principală de pe Via di Ripetta și încă una, rezervată oaspeților care doresc un plus de discreție, pe Largo della Fontanella di Borghese.

Punctul de atracție al proprietății este, fără îndoială, Galleria degli Specchi, cunoscută și sub numele de Camera Oglinzilor, încadrate în rame stucco pictate cu heruvimi. Și pardoseala sălii iese în evidență datorită mozaicului de marmură încrustată, realizat dintr-o combinație de mai multe tipuri de marmură: de Carrara, Bardiglio, Marquina sau marmură galbenă Siena.

Clădirea aparținând familiei Borghese datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, o parte a acesteia fiind la un moment dat cedată călugărițelor din ordinul Fiicele Crucii, care au înființat aici prima Școală pentru Fete Sărace.

Prințesa Adelaide (după numele căreia a fost botezat și restaurantul hotelului) este cea care a dorit să creeze o instituție pentru fetele mai puțin norocoase, unde acestea să poată primi o educație care să le pregătească pentru un viitor mai bun. Școala a fost ulterior donată călugărițelor franceze, care au deținut dreptul de proprietate până acum câțiva ani, când a revenit deținătorilor de drept, descendenții familiei Borghese.

#hotel #Roma #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.