De câţi bani ai nevoie pentru a ajunge în rândurile celor mai bogaţi 1% oameni din lume

Este din ce în ce mai greu să pătrunzi în topul celor mai bogate 1% persoane din SUA. În prezent, este nevoie de cel puţin 5,8 milioane de dolari pentru a deveni parte a elitei cele mai mari economii din lume, cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu aproximativ 12 luni, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank, raportat de Bloomberg.

Monaco îşi păstrează locul întâi pentru cel mai ridicat prag la nivel mondial, cu 12,8 milioane de dolari, o creştere de 3,2% faţă de anul trecut, în timp ce în Luxemburg şi Elveţia este nevoie de peste 8 milioane de dolari pentru a intra în top, potrivit raportului 2024 Wealth Report al brokerului imobiliar.

Constatările subliniază modul în care pieţele în revenire din SUA şi alte naţiuni occidentale adâncesc decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace. Produsul intern brut pe cap de locuitor al Principatului Monaco, de aproximativ 240.000 de dolari, este de peste 900 de ori mai mare decât cel al statului Burundi din Africa de Est, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a afectat putermic economia globală, încă afectată de dezastrul pandemiei, făcând ca preţurile la energie şi alimente să crească vertiginos. În timp ce acest lucru a cauzat probleme în întreaga lume, naţiunile mai sărace care trebuie să importe aceste bunuri au fost afectate în mod special, deoarece costurile de împrumut au crescut.

Cu toate acestea, nu toată lumea a simţit apăsarea crizei recente. Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume şi-au sporit averile combinate cu peste 1.500 de miliarde de dolari în 2023, numai cu ajutorul companiei Tesla. Elon Musk, preşedintele executiv al producătorului de vehicule electrice, a înregistrat cele mai mari câştiguri, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

„Constatările noastre confirmă diferenţele substanţiale în ceea ce priveşte distribuţia bogăţiei între ţări”, a declarat Knight Frank în raportul său.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.