De câţi bani ai nevoie pentru a ajunge în rândurile celor mai bogaţi 1% oameni din lume

03 Mart. 2024, 09:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Mart. 2024, 09:42 // Bani și Afaceri //  bani.md

Este din ce în ce mai greu să pătrunzi în topul celor mai bogate 1% persoane din SUA. În prezent, este nevoie de cel puţin 5,8 milioane de dolari pentru a deveni parte a elitei cele mai mari economii din lume, cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu aproximativ 12 luni, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank, raportat de Bloomberg.

Monaco îşi păstrează locul întâi pentru cel mai ridicat prag la nivel mondial, cu 12,8 milioane de dolari, o creştere de 3,2% faţă de anul trecut, în timp ce în Luxemburg şi Elveţia este nevoie de peste 8 milioane de dolari pentru a intra în top, potrivit raportului 2024 Wealth Report al brokerului imobiliar.

Constatările subliniază modul în care pieţele în revenire din SUA şi alte naţiuni occidentale adâncesc decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace. Produsul intern brut pe cap de locuitor al Principatului Monaco, de aproximativ 240.000 de dolari, este de peste 900 de ori mai mare decât cel al statului Burundi din Africa de Est, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a afectat putermic economia globală, încă afectată de dezastrul pandemiei, făcând ca preţurile la energie şi alimente să crească vertiginos. În timp ce acest lucru a cauzat probleme în întreaga lume, naţiunile mai sărace care trebuie să importe aceste bunuri au fost afectate în mod special, deoarece costurile de împrumut au crescut.

Cu toate acestea, nu toată lumea a simţit apăsarea crizei recente. Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume şi-au sporit averile combinate cu peste 1.500 de miliarde de dolari în 2023, numai cu ajutorul companiei Tesla. Elon Musk, preşedintele executiv al producătorului de vehicule electrice, a înregistrat cele mai mari câştiguri, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

„Constatările noastre confirmă diferenţele substanţiale în ceea ce priveşte distribuţia bogăţiei între ţări”, a declarat Knight Frank în raportul său.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!